Şi oricine va primi un copilaş ca acesta în Numele Meu Mă primeşte pe Mine. Matei 18:5
Părinţi vitregi. Copii vitregi. Este posibil ca acest cuvânt, „vitreg”, să aibă şi conotaţii negative, dar mie îmi place să le privesc pe cele pozitive. Îmi prezint copiii prin alianţă drept „copiii mei”. Sunt deja 16 ani şi nu a fost niciun moment în care să nu le consider pe cele două fete nişte daruri oferite mie, chiar şi în anii cei mai dificili. Ce am avut noi trei în comun, acum 16 ani, a fost faptul că toate îl iubeam pe tatăl lor. În ceea ce mă priveşte, ştiam că nu eram mama lor. Ele aveau deja una. Am cerut doar să fiu respectată, pentru că locuiau împreună cu noi. Din proprie iniţiativă, ele m-au numit „mama numărul doi”. Când sunt prezentată, totuşi, acest titlu este rezumat la „mama”. De fiecare dată când le aud, inima mi se umple de dragoste.
Am mulţi prieteni şi multe cunoştinţe care au familii mixte. Cei mai mulţi au supravieţuit greutăţii anilor şi culeg, la fel ca mine, roadele prieteniei cu copiii lor, acum adulţi. Creşterea copiilor – consider eu -, precum căsnicia, are nevoie de dedicare, iar când totul se năruie în jur, trebuie să rămâi fidel acestui angajament. De asemenea, ştiu că dragostea este o alegere. Mi se spune să-mi iubesc aproapele ca pe mine însămi. Copiii soţului meu în mod clar se află în apropierea mea.
Am fost acceptată în familia lui Dumnezeu. Eu şi Tatăl iubim aceeaşi persoană: pe Isus. Dumnezeu mă iubeşte cu o dragoste de tipul agape – lipsită de egoism, dispusă la sacrificii şi necondiţionată. Reprezintă cea mai pură şi înălţătoare formă de dragoste menţionată în Biblie. Dacă Dumnezeu a ales să mă iubească astfel, cum pot eu refuza să iubesc o altă persoană – mai ales un copil – în acelaşi mod?
Este întotdeauna uşor? Bineînţeles că nu. Eu am avut mulţi susţinători care au stăruit în rugăciune pentru mine. Am citit tone de cărţi şi articole ştiinţifice despre creşterea copiilor vitregi. Am mers la un consilier creştin. La fel ca Dumnezeu, şi tu vei face tot ce este necesar pentru viaţa copilului tău, pentru a-l încuraja să-şi deschidă inima către tine şi să te iubească. Nu este uşor, dar răsplata face să merite efortul.
Părinte bun. Tu ne iubeşti cu o dragoste agape! Ajută-ne să ne iubim copiii primiţi prin alianţă aşa cum şi Tu îi iubeşti! Îţi mulţumesc că i-ai aşezat pe aceşti oameni preţioşi în viaţa noastră!
Mary Nell Rosenboom
