Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele: Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Psalmii 139:13,14
O partidă de minigolf într-o după-amiază caldă de august este de obicei distractivă, dar în această ocazie a generat frustrare. Împreună cu soţul meu, Mark, l-am luat pe fiul meu vitreg, Addison, să jucăm câteva runde de minigolf. Ne-am ales cu grijă crosele şi culorile mingiilor înainte să începem, apoi am mers pe iarbă.
Provocarea de a direcţiona mingea spre gaură a început de la un nivel destul de uşor, apoi a crescut în dificultate, fiecare lovitură fiind mai complexă decât cea anterioară.
Addison, un golfer deja destul de experimentat pentru vârsta lui fragedă, era hotărât să ne învingă.
Atunci când a făcut câteva greşeli, s-a enervat până în punctul de a rata intenţionat gaura. Eu şi Mark l-am întrebat de ce făcea acest lucru, iar răspunsul lui a fost: „Nu sunt bun la golf” Am continuat să jucăm, încurajându-l să continue să încerce, dar el intenţionat pierdea, fiind aşa de hotărât să piardă, încât a început să mintă cu privire la scor. Eu şi Mark i-am spus să înceteze, dar el a persistat. Atitudinea lui ne deranja deoarece ştiam că Addison era mult mai priceput la golf de-atât. Însă el se convinsese pe sine că nu e bun deloc. Renunţase.
În timp ce mă chinuiam să mă agăţ de ultima fărâmă de răbdare pe care o aveam, Dumnezeu mi-a reamintit de acele momente în care eu îmi spun că nu sunt suficient de bună. Dacă sunt atât de deranjată că Addison se doboară singur la pământ, cu cât mai deranjat ar trebui să fie Tatăl nostru ceresc atunci când îşi vede copiii făcând la fel?
Cuvântul lui Dumnezeu spune că sunt „o făptură aşa de minunată”. Când ne vom convinge de această realitate, vom distruge toate discursurile negative pe care ni le adresăm şi vom începe să ne vedem pe noi înşine prin prisma Tatălui nostru ceresc. Cred că Dumnezeu mi-a oferit această înţelegere în timpul partidei noastre de minigolf pentru ca gândurile mele şi ale lui Addison, din momentele în care ne doborâm cu mâna noastră, să fie redirecţionate spre Marele Maestru şi spre valoarea pe care ne-o acordă.
Doamne, este atât de minunată creaţia Ta! Ajută-ne să ne reamintim că şi noi facem parte din creaţia Ta!
Kelli Haines
