[Să vă purtaţi] cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă răbdare; îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste. Efeseni 4:2
Mă rog adesea lui Dumnezeu pentru mai multă răbdare. Dar, în loc să-mi răspundă în modul pe care îl doresc, adică injectându-mi instantaneu această virtute, El pur şi simplu îmi oferă mai multe ocazii în care să-mi exersez răbdarea. Acest lucru se întâmplă de multe ori în drum spre casa bunicii. Imaginează-ţi trei ore şi jumătate petrecute pe şosea cu un copil de trei ani, cu altul de 18 luni şi cu o soţie care nu este fan de autostrăzi.
Lucrurile decurg de obicei bine până în ultima oră a călătoriei. Deja copiii au obosit de atâtea cântece şi jocuri de imaginaţie. Soţia mea este obosită din cauza peisajului monoton. Eu obosesc pentru că nu mai ajungem odată. Şi de aici lucrurile scapă de sub control: în maşină e prea cald, copiilor le e foame, traficul este prea lent – legile lui Murphy o iau razna. Din acest moment pot să ţip sau, dimpotrivă, pot apuca volanul şi şopti o rugăciune. O aleg pe ultima.
Indiferent cât de mult se complică situaţia, nu mă pot întoarce. Destinaţia este casa bunicii. Altceva nu facem. Aşa că, pe fondul problemelor cu temperatura, oboseala şi iritaţia familiei, trebuie să mă grăbesc. În momentul în care ajungem şi ne instalăm, nimeni nu mai vorbeşte despre cât de lung şi obositor a fost drumul. Singurul lucru care contează este că am reuşit.
Când Îl rog pe Dumnezeu să preia volanul vieţii mele, mă întreb prin câte probleme îl trec. Cât de des mă plâng că pe drum mi-a fost prea cald sau că a fost puţin interesant ori că mi-aş fi dorit alt peisaj? întotdeauna există ceva care să mă enerveze sau care să mă facă să-mi doresc să nu fi acceptat să mă angajez în această călătorie. În ciuda tuturor lucrurilor, Dumnezeu este răbdător cu mine. El ştie că nimic în afara destinaţiei pe care o are pentru mine nu va fi motivant. El conduce. Eu îmi dau silinţa să am încredere. Mă chinui din răsputeri să nu întreb: „Cât mai avem? Nu am ajuns încă?”
Dacă Dumnezeu poate să fie răbdător cu mine în călătoria mea spirituală, atunci şi eu pot, cel puţin, să fiu mai răbdător cu familia mea în drum spre bunica. Sau spre oricare alt loc spre care călătorim împreună.
Doamne, Îţi mulţumesc că eşti sursa noastră de răbdare în călătoria noastră spre Tine! împlineşte-ne dorinţa de a ne extinde răbdarea spre ceilalţi!
Pierre Quinn