Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpâneşte. Proverbele 29:11
Prima a fost vaza. O minge a doborât-o de pe raft, spulberând-o în piese prea mici ca să poată fi lipite. După ce le-am reamintit băieţilor mei că scopul mingilor era să fie folosite afară şi după ce le-am impus o perioadă de meditare la ce au făcut, ziua a mers înainte.
Următorul element a fost un telefon de la doctor. Veniseră rezultatele la analize şi trebuia să fac o programare. Nu întocmai ce vrei să auzi la telefon într-o zi aglomerată. Sau în oricare alta.
– Mamăăă! s-a auzit din curtea din faţă, de undeva de sus, din arţar, deşi băieţii erau afară de doar un minut.
– Poţi să-l ajuţi să coboare? l-am întrebat, cu speranţă şi îngrijorare, pe băiatul cel mare, care stătea şi se uita în sus, la creanga de care era agăţat fratele lui.
– De ce? Şi-a făcut-o cu mâna lui. I-am spus să nu se caţăre, dar el tot s-a căţărat.
Nu-mi mai rămăseseră nici cuvinte, nici curaj.
Cinci minute mai târziu, cu negocierile de rigoare şi procesul de recuperare îndeplinit cu succes, m-am întors înăuntru. Doar pentru a găsi pisica savurând mâncarea pe care începusem să o prepar.
– Ce avem la prânz? s-a auzit apoi şi două perechi de ochi au apărut de după colţ, imediat ce pisica a sărit jos.
M-am uitat la ceas. Nu era nici măcar ora amiezii. Le-am servit băieţilor o masă rapidă, apoi mi-am luat timp să mă rog. Ce mai zi! Şi abia începuse… Dar Domnul ştia totul. Ştia cât de întinşi erau nervii mei şi cum îmi dădeam silinţa să nu-mi pierd cumpătul şi să nu fac ce-aş fi vrut să fac: să ţip la careva. Nu mă pot abţine! Sunt irlandeză. Iubesc repede şi uşor, dar am sânge iute, iar această zi seamănă cu un test pentru răbdarea mea maternă. Dar brusc mi-a picat fisa: poate că nu pusesem întrebarea corectă. Ziua lui Dumnezeu cum era? El ce avea de îndurat? Ce prosteli a avut de suportat din partea copiilor Lui? Cu siguranţă mai mult decât o vază spartă, un copil în copac şi o pisică năzdrăvană. Furia m-a părăsit, iar locul i-a fost luat de bunăvoinţă.
Tată, Îţi mulţumesc că viaţa este plină de încercări, iar Tu păşeşti în faţa fiecăruia dintre noi! Ajută-ne să ne ţinem în frâu mânia, reamintindu-ne că Tu ne cinsteşti cu harul Tău minunat!
Kimberley Tagert-Paul
