O inimă veselă înseninează faţa, dar, când inima este tristă, duhul este mâhnit. Proverbele 15:13
Ai observat vreodată cum râsetele îi fac pe unii să se îngrijoreze? Dacă în sala de clasă se aud râsete, unii se îndoiesc de cât de mult învaţă copiii. Dacă acasă sunt râsete, sigur primesc copiii educaţia de care au nevoie? Dacă în biserică sunt râsete, o fi oare destulă spiritualitate?
Ştii ceva? Convingerea mea este că trebuie să-i dăm pe spate pe copii cu bucuria pe care o văd la noi. Bucuria este nu doar contagioasă, ci şi atractivă. Este distractiv să te afli în preajma unor persoane voioase.
Una dintre cele mai convingătoare dovezi că eşti pe cale de-a realiza ceva important este faptul că în casă la tine este râset frecvent şi copios. Părinţii au nevoie să înveţe să râdă de ei înşişi, să transforme obligaţiile în joacă, să râdă atunci când se varsă laptele sau când nu mai găsesc cheile.
De multe ori atunci când vorbesc cu alţi părinţi, prima mea sugestie este să se destindă puţin. Unele mame şi unii taţi trăiesc cu o spaimă mortală că vor comite o gafa care îi va răni pe copiii lor pentru tot restul vieţii. Aşa că îşi sporesc rigurozitatea, aplică toate regulile care le trec prin cap şi îşi petrec zilele la fel de concentraţi ca un salvamar la o piscină aglomerată.
Îmi amintesc că am citit povestea unui băieţel, poate de trei sau patru ani, care, atunci când a scos laptele de pe uşa frigiderului, a scăpat cutia. Aceasta a căzut, a stropit cu lapte peste tot, după care a format o baltă lângă masa din bucătărie.
Ce ar trebui să facă o mamă? Iată ce a făcut această mamă. A ridicat cutia, după care a spus ceva de genul: „Ia uite, aşa mare dezastru n-am mai văzut demult! Cred că ar trebui să ne bucurăm de el înainte de a face curăţenie, ce zici? Scoateţi papucii şi vezi cum este să te joci în lapte cu picioarele goale. Apoi facem curăţenie.”
Nu putem să le lăsăm copiilor multe lucruri mai valoroase decât o copilărie plină cu amintiri fericite.
Oh, Doamne, umple-ne viaţa cu bucuria Ta! Să fie atât de radioasă dragostea Ta, încât casele noastre să răsune de bucurie şi râsete!
Don Jacobsen
