Căci Domnul este bun; bunătatea Lui ține în veci și credincioșia Lui, din neam în neam. Psalmul 100:5
Am spus de multe ori că, dacă ar fi să devin părinte din nou, aş fi unul mult mai bun decât am fost la 21 de ani. Hmmm… Ai grijă ce vorbeşti! S-ar putea să ţi se acorde o a doua şansă. Să îndeplinesc rolul unui părinte pe la mijlocul decadei a cincea nu este exact ceea ce plănuisem pentru viaţa mea, dar Dumnezeu mi-a promis că îmi va oferi tot ce am nevoie pentru a mă descurca.
Statisticile cu privire la numărul bunicilor care îşi cresc nepoţii sunt destul de surprinzătoare. Eu şi soţul meu lucrăm cot la cot în vederea educaţiei lui Chloe, nepoţica noastră de aproape patru ani, împreună cu fiul meu şi cu mama lui Chloe. Fiul meu şi Chloe locuiesc la noi.
În timp ce contribui la creşterea acestui copil preţios, sunt recunoscătoare pentru toate ciudăţeniile din viaţa mea pe care a trebuit să le rezolv. Acum ştiu ce contează cel mai mult în viaţă. Acum am o înţelegere mai bună cu privire la spiritualitate versus religie. Am ceva valoros de transmis în legătură cu semnificaţia statutului de creştin. Am învăţat că totul se rezumă la Isus. Da, atât e de simplu.
Pe măsură ce mă apropii de ultimii mei ani de viaţă, am început să mă concentrez pe ceea ce contează cel mai mult. Fiind în perioada de formare a relaţiei cu Isus, Chloe are acea inocenţă şi încredere pe care numai un copil le poate avea. Mi s-a oferit şansa de a o învăţa, prin exemplul meu, cum arată o relaţie cu Isus. Vreau să o învăţ bunătatea, empatia, generozitatea, grija pentru ceilalţi, dragostea, compasiunea, respectul, bucuria, pacea, delicateţea şi credinţa. Sunt onorată.
C. Everett Koop spunea: „Viaţa nu permite responsabilităţi sau privilegii mai mari decât creşterea şi formarea următoarei generaţii.” Pot spune că mă descurc mult mai bine ca bunică decât m-am descurcat ca părinte, şi aceasta mulţumită lecţiilor de viaţă pe care Dumnezeu a îngăduit să le învăţ şi graţie harului şi milei Sale.
Aşadar, dacă te afli în postura unui bunic ce funcţionează pe post de părinte, ţine-te strâns de Isus! Continuă să priveşti în sus! Dumnezeu ţi-a oferit a doua şansă, aşa că îţi va da tot ce vei avea nevoie pentru a o scoate la capăt.
Tată, Te rog nu să-mi iei responsabilitatea parentală, ci să lucrezi prin mâinile mele pentru a fi ceea ce copilul are nevoie cel mai mult. Îţi mulţumesc!
Mary Nell Rosenboom
