Articolul precedentA felház szükségessége
    Articolul următorMă înec!

    Meditaţii de bunic

    Copiii copiilor sunt cununa bătrânilor şi părinţii sunt slava copiilor lor. Proverbele 17:6

    „Tocmai ce-am găsit pe jos încă un pufulete de-al lui Cassie”, i-am spus lui Sue în timp ce dădeam cu aspiratorul. Spre surprinderea mea, mi-am simţit inima cuprinsă de o multitudine de emoţii când am zărit pufuletele sub marginea unui scaun. Totul a început când am văzut-o pentru prima dată. Cassandra Elizabeth, acesta e numele ei. Am intrat pentru prima dată în casa ei din Alabama când ea abia venise, de câteva ore, de la spital. Şi-a fixat privirea asupra mea, ca şi cum ar fi vrut să spună: „Credeam că i-am contabilizat pe toţi care trăiesc în acest loc. Tu cine eşti?” Din acel moment am devenit captiv de bunăvoie al farmecului ei.

    Noi locuim la peste 1 000 de kilometri, dar această distanţă n-a fost decât un mic obstacol în calea vizitelor noastre regulate. Vorbitul cu fiica noastră la telefon în timp ce Cassie se aude ciripind şi râzând pe fundal se adaugă deliciului oricărei conversaţii. De-abia am aşteptat să devin bunic. Bunicii mei muriseră cu mult înainte de a mă naşte eu, dar părinţii mei mi-au oferit un model de urmat, iubindu-mi copiii ca şi cum erau ai lor.

    Dând înainte cu aspiratul, mintea îmi hoinăreşte şi se întreabă: Cum va fi lumea lui Cassie când va creşte? într-o lume din ce în ce mai nesigură, va avea ea încredere, credinţă şi siguranţă în prietenii şi în familia ei? Cum rămâne cu şcoala? Va fi o persoană optimistă? Acest copil, care deja îşi împarte pufuleţii cu câinele şi pisicile noastre, va ajunge să dea dovadă de generozitate? Vor putea chicotelile şi zâmbetul ei preţios să se manifeste mereu atât de uşor?

    Va dezvolta ea o relaţie personală cu Isus? Are şansa de a face parte din a şasea generaţie de adventişti de ziua a şaptea. Va privi ea acest lucru ca pe o moştenire binecuvântată sau ca pe o povară? îl va urma ea pe Dumnezeu cu o credinţă matură, care o va ghida prin hârtoapele adolescenţei spre viaţa de adult? Acestea sunt cugetările unui bunic în timp ce aspiră încă un pufulete rămas de la vizita de peste vară. Cassie mi-a oferit o nouă pasiune – aceea de a fi bunic.

    Oh, Doamne, ce privilegiu şi ce responsabilitate este să fii bunic! Ajută-mă să fiu credincios!

    Don Murray

    Din aceeași categorie

    Fidelitatea

    Deşi este adevărat că dificultăţile pot clătina din temelii orice relaţie, este posibilă persistenţa în simţăminte şi în promisiunea faţă de unirea personală cu Dumnezeu. E grea trecerea prin crize, dar în loc să slăbească relaţia, dificultăţile contribuie adesea la întărirea şi stabilizarea acesteia.

    Răbdarea şi perseverenţa

    Câteodată, când lucrurile merg prost, simţăminte de descurajare ne vin în minte şi ne fac să credem că nu merită să mai luptăm pentru nimic. Dar, uneori, momentele ca acestea sunt cele care ne dau ocazia să facem din viaţa noastră o sursă de inspiraţie pentru alţii.

    Mulţumirea

    Nu trebuie să aşteptăm până când deţinem una sau alta pentru a fi fericiţi. Putem chiar acum să fim mulţumitori; astăzi avem deja suficiente lucruri care să ne bucure. Putem fi recunoscători în orice situaţie ne-am afla.

    Umili ca Hristos

    Isus era Dumnezeu, dar a luat chip de rob şi a devenit ascultător până la moarte, coborând până la marginile de jos ale umanităţii, pentru că El te iubeşte pe tine şi mă iubeşte şi pe mine. Eşti gata să fii ecoul Lui?

    Publicate astăzi

    Autostrada cu patru benzi de mers

    Când alegem lucrurile facile și aparent foarte rapid de obținut, să ne întrebăm mai întâi care ar putea fi capcanele din spatele acestor avantaje. Nu întotdeauna ceva ușor de obținut sau de făcut este rău, dar, în general, dacă Satana pregătește vreo capcană, în mod sigur nu va face un drum prea îngust către ea, ci cu siguranță o autostradă cu cât mai multe benzi. El are interesul să nu facem eforturi prea mari până când ajungem la distrugere; după ce am pornit și nu ne mai putem întoarce prea ușor, el ne va încuraja să ne grăbim cât mai mult. Pe calea cea îngustă nu va fi atât de ușor, însă poate fi frumos și interesant dacă din experiența noastră face parte și Cel ce știe cel mai bine drumul, pentru că a mers înaintea noastră pe el.

    Noi suntem epistole

    Eu și soțul am adoptat textul din Matei 25:40 ca pe unul dintre principiile de conduită în viață. Conform celor afirmate de apostolul Pavel, nu suntem doar epistole de citit pentru ceilalți, ci ni se amintește că orice le facem altora, fie bine, fie rău, Îi facem, de fapt, lui Isus.

    Fidelitatea

    Deşi este adevărat că dificultăţile pot clătina din temelii orice relaţie, este posibilă persistenţa în simţăminte şi în promisiunea faţă de unirea personală cu Dumnezeu. E grea trecerea prin crize, dar în loc să slăbească relaţia, dificultăţile contribuie adesea la întărirea şi stabilizarea acesteia.

    „Calc pe urmele tale!”

    Doamne, fă-ne cele mai bune exemple pentru cei care calcă pe urmele noastre! PROVOCARE: Adoptă astăzi un obicei pe care ai vrea să îl aibă și copiii sau nepoții tăi!

    Az énről való megfeledkezés értéke

    „Krisztussal együtt megfeszíttettem. Élek pedig többé nem én, hanem él bennem a Krisztus; amely életet...