Articolul precedentMindig lesznek nehézségek
    Articolul următorCâinii au suflet?

    Vâsleşte în aceeaşi direcţie

    Îmi aduc aminte de credinţa ta neprefăcută, care s-a sălăşluit întâi în bunica ta Lois şi în mama ta, Eunice, şi sunt încredinţat că şi în tine. 2 Timotei 1:5

    Cum ştie toată lumea, în fişa postului de bunic scrie că trebuie să se lase călărit de nenumărate ori, să citească poveşti înainte de culcare, să vizioneze la nesfârşit un desen animat, chiar dacă la aceeaşi oră se transmite campionatul de fotbal, să transfere în buzunarul bunicii fonduri nelimitate pentru zile de naştere sau bilete de avion la evenimente naţionale de referinţă, precum căderea primului dinte de lapte.

    Nepoţii noştri sunt la vârsta la care absorb cu ochii larg deschişi multe detalii. Aşa că mă rog ca ei să vadă imaginea tandreţii şi iubirii Tatălui ceresc de fiecare dată când vine bunicul în vizită pe weekend. Dar această imagine pare mai degrabă un râu spiritual cu multe pietre ascunse.

    Bunicii trebuie să privească în oglinda timpului şi să realizeze că nu ei sunt părinţii nepoţilor; nu noi suntem responsabili cu domeniile spirituale create de copiii noştri. Îndrumarea nepoţilor în relaţia lor cu Isus este sarcina primară a altcuiva, ceva ce eu, personal, nu îndrăznesc să subminez. În primul rând, nu ar fi corect, în al doilea rând, ar genera resentimente pe termen lung. În al treilea rând, le-ar da de înţeles fetelor mele că le consider eforturile insuficient de sârguincioase sau insuficient de solide doctrinar.

    În ceea ce priveşte lucrurile spirituale, experienţa mi-a arătat că se poate ajunge uşor la sufocare: rugăciunile în familie pot deveni mesaje redirecţionate spre părinţii „căldicei”, o contracarare a „închinării la Baal” observate, după părerea noastră, pe ramura următoare a arborelui genealogic. Deci, din partea noastră, a bunicilor, e nevoie de o doză mare de har şi de sfânta muşcare a limbii. Cea mai bună îndrumare spirituală – apropo de râuri – este să vâslim în aceeaşi direcţie cu copiii noştri, apreciindu-le şi susţinându-le eforturile. Exprimă public faptul că le admiri succesul si că doreşti să le fii un aliat bine-venit!

    Îţi mulţumesc, Tată, pentru înţelepciunea de a şti cum să îmi susţin cel mai bine copiii în rolul lor de părinţi – chiar şi atunci când metodele lor nu sunt cele pe care le-aş alege eu! Ajută-mă să am încredere că Tu lucrezi în ei şi prin ei, întocmai cum lucrai şi cu mine în „vremurile de odinioară”!

    David B. Smith

    Din aceeași categorie

    Greutăţile financiare

    A trebuit să trecem prin multe încercări, dar acestea ne-au dat mari lecții pentru caracter. Am învățat să apreciem puținul pe care îl aveam, să fim foarte flexibili cu hobby-urile, să ne descurcăm cu puțin și să economisim mult, să exersăm permanent autocontrolul și să mulțumim lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.

    În luptă, dar nu disperaţi

    Gândeşte-te la cunoscuta zicală: „Când Dumnezeu închide uşa, tot El deschide o fereastră”, care exprimă într-un mod informal gândul principal de astăzi. Dumnezeu mi ne lasă niciodată să ajungem la limită. Doar aşteaptă-L în credinţă pe Iahve şi îţi vei redobândi speranţa.

    Rugăciunea şi mulţumirea

    Dacă treci prin dificultăţi, în mod deosebit din cauza insultelor, a urii, a invidiei, a resentimentelor sau asprimii în relaţiile cu ceilalţi, citeşte, reciteşte, memorează şi roagă-te. Copiază acest text pe ceva şi poartă-l la tine pentru a-l folosi când eşti ispitit. Mai presus de toate, roagă-te tot timpul, aşa cum te învaţă apostolul Pavel.

    Experienţe pe vârful muntelui

    Trebuie să ne luăm rămas-bun de la momentele glorioase iar şi iar, pentru că trebuie să lucrăm jos, în vale. Însă acest rămas-bun nu va mai exista când Isus va reveni. El îi va primi pe răscumpăraţi în aer, tară să atingă pământul, pentru a începe gloriosul urcuş către reşedinţa cerească, unde vom locui în veşnicie cu Isus

    Publicate astăzi

    A cincea roată

    Nimeni nu ne poate face să ne simțim altfel decât noi acceptăm să o facem. Pentru a ne cunoaște cu adevărat valoarea, ar trebui să nu mai privim în oglinda ochilor celorlalți și nici în oglinda proprie, ci în felul în care ne vede Dumnezeu. Cum crezi că te vede El din moment ce a fost gata să moară pe cruce pentru tine? Cât crezi că valorezi pentru El dacă El spune că „te-a săpat pe palmele Lui”? Nicăieri nu valorezi mai mult decât în ochii Mântuitorului tău; nu-ți desprinde privirea de la El!

    Iertarea

    Trebuie să le cerem iertare celorlalți și Tatălui nostru ceresc. El ne iubește atât de mult, că este bucuros să ne ierte. Lăudați numele Lui!

    Greutăţile financiare

    A trebuit să trecem prin multe încercări, dar acestea ne-au dat mari lecții pentru caracter. Am învățat să apreciem puținul pe care îl aveam, să fim foarte flexibili cu hobby-urile, să ne descurcăm cu puțin și să economisim mult, să exersăm permanent autocontrolul și să mulțumim lui Dumnezeu pentru toate lucrurile.

    Investește în copiii și nepoții tăi!

    Ne predăm astăzi în mâna Ta, Doamne, și Te rugăm ca mărgăritarele Tale de înțelepciune să devină realitate în viețile noastre, ale tuturor, așa încât nepoții să fie „cununa” bunicilor, iar părinții – „slava” copiilor lor. PROVOCARE: Gândește-te la modalități practice de a întinde punți între generații!

    Idők és alkalmak

    „Mondta pedig nékik: Nem a ti dolgotok tudni az időket vagy alkalmakat, melyeket az Atya...