Numai ia seama asupra ta şi veghează cu luare-aminte asupra sufletului tău, în toate zilele vieţii tale, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe care ţi le-au văzut ochii şi să-ţi iasă din inimă; fă-le cunoscut copiilor tăi şi copiilor copiilor tăi. Deuteronomul 4:9
Statutul de bunic presupune lucruri cu totul noi în secolul al XXI-lea. Potrivit statisticilor americane, 60% dintre soţii care se căsătoresc având între 20 şi 26 de ani ajung la divorţ. Când între timp au apărut şi copii, rolul bunicilor atinge cote complet noi.
În multe case americane, bunicii sunt cei care contribuie la creşterea copiilor. În cazul în care nu sunt implicaţi în viaţa nepoţilor, bunicii sunt de multe ori în situaţia de a gestiona cu dificultate relaţia cu fostele rude prin alianţă. Aceasta poate complica extrem de mult atribuţiile bunicilor în educarea nepoţilor lor.
Fiul nostru şi fosta noastră noră au divorţat după cinci ani de căsnicie, la scurt timp după naşterea frumoasei lor fetiţe. Acest lucru ne-a îndurerat inima şi ne-a făcut să ne întrebăm când vom ajunge să ne vedem nepoţica. Din fericire, fosta noastră noră voia să păstrăm legătura şi să fim prezenţi în viaţa fetiţei, chiar dacă aceasta însemna să fim bunici de la distanţă.
Nu am ştiut cum se va transforma această intenţie în realitate, aşa că ne-am rugat pentru înţelepciune. Oricât de ciudat ar părea pentru unii, ne vedem regulat cu nepoata noastră pe Skype şi pe Facetime şi chiar ne jucăm cu ea, datorită internetului. Citim împreună, cântăm cântecele, cântăm la instrumente şi facem baloane de săpun. Ştie cine suntem şi e încântată de vizitele noastre pe internet.
Am mers cu maşina 20 de ore să o vizităm la finalul anului şi ce bucurie a fost să o vedem alergând la uşă şi sărind în braţele noastre plină de voioşie, spunându-ne pe nume! Poate că rolul de bunici a ajuns să se manifeste într-un stil inedit şi atipic în cazul multora dintre noi, dar dragostea poate uni suflete la mii de kilometri. Adesea va fi necesară o gândire creativă pentru a menţine o relaţie vie cu nepoţii şi cu fostele nurori sau foştii gineri. Dar, aşa cum Isus a mers în căutarea singurei oi care se pierduse, şi noi putem merge după nepoţii noştri pentru a-i ţine aproape. Merită fiecare efort de a-i păstra parte din viaţa noastră.
Tată, Te rog, dă-ne Tu înţelepciune să ştim cum să menţinem vii legăturile şi ţine-ne familiile aproape, în ciuda durerilor şi a distanţei fizice!
Kellie Frazier