Umbra lungă de bunic

    Până la bătrâneţea voastră Eu voi fi Acelaşi, până la cărunteţele voastre vă voi sprijini. V-am purtat şi tot vreau să vă mai port, să vă sprijin şi să vă mântuiesc. Isaia 46:4

    Bunicul meu era înalt, slab şi bătrân. Era tâmplar şi antreprenor. Din când în când, mergând cu maşina prin Worth, cu tata la volan, bunicul ridica mâna, arăta spre o casă şi spunea: „Eu am construit casa aia. Pereţii sunt groşi de 30 de centimetri.”

    În schimb, el locuia într-o încăpere mică, din spatele unei case deţinute de cumnatul şi sora lui. Sunt foarte multe întrebări pe care îmi doresc să i le fi pus. De exemplu: „Cum de ţi-ai făcut casa tocmai acolo?” îmi doresc să fi întrebat şi de bunica, dar pe atunci nu mă gândeam la aşa ceva.

    Bunicul şi Annie şi-au pierdut fiica, pe Josephine, atunci când aceasta avea doar trei ani. Tata s-a născut nu cu mult timp după aceea. Annie a murit de tuberculoză câţiva ani mai târziu. Munca de antreprenor a bunicului îl ducea încoace şi-ncolo, aşa că micuţul James, Bebe – cum îi ziceau verişorii -, le-a fost dat în îngrijire unchiului şi mătuşii sale. Verişorii au fost încântaţi, dar, pentru tot restul vieţii, tata a resimţit pierderea provocată de acea separare din copilărie, chiar dacă tatăl său îl vizita des.

    Dacă nu venea bunicul la noi, ne duceam noi la el în fiecare weekend. Ne îmbulzeam pe el oriunde ar fi stat, pe marginea patului, în balansoar, pe lada lui sau doar sprijinindu-ne de uşă. Primul lucru pe care îl făceam eu şi sora mea era să deschidem capacul lăzii, iar acolo găseam bomboane, o mică punguliţă de tutun plină cu mărunţiş sau alte surprize pregătite special.

    Bunu era un om binevoitor şi iubitor. Înclina spre Biserica Penticostală şi nu a înţeles niciodată cum tata a plecat din biserica în care copilărise pentru a se face adventist de ziua a şaptea. El ne-a povestit odată că, atunci când era băiat, tata a ieşit în faţa amvonului şi a fost „mântuit”. Am presupus că el considera acel moment „mântuirea” tatălui nostru.

    Şi-a petrecut ultimele luni din viaţă la noi acasă. Ultima dată când l-am văzut în viaţă şi-a întins mâna slabă şi a prins-o pe a mea. „Să fii mereu fată bună”, mi-a zis. I-am spus că o să fiu. Prin harul lui Dumnezeu, voi fi cu el din nou într-o bună zi.

    Tată, Îţi mulţumesc pentru amintirile preţioase cu bunici! Ajută-ne să nu subestimăm niciodată impactul asupra copiilor noştri al unei vieţi evlavioase!

    Penny Estes Wheeler

    Din aceeași categorie

    Beneficiul încercării

    Dacă ai de-a face cu greutăți în viață, gândește-te la aceste texte și subscrie la ideea că nici încercarea, nici îngrijorarea, nici persecuția, nici foamea, nici lipsa hainelor, niciun pericol și nici sabia nu te va putea despărți de dragostea lui Dumnezeu (Romani 8:35-39).

    Ţepuşul din carne

    Poate că Dumnezeu îngăduie durere în viața ta ca să corecteze anumite trăsături de caracter. Dacă acesta este cazul, mergi înainte ca Pavel sau ca David, nu în puterea ta, ci datorită influenței miraculoase a Creatorului care lucrează în tine.

    Comportamentul şi gândirea

    Alege acțiuni nobile, oneste, responsabile și cinstite, care arată respect și apreciere față de alții și în special împlinesc nevoile cuiva. Gândurile și faptele sunt legate atât de strâns încât se determină reciproc. Prin faptele tale vei împlini voia Domnului.

    Mintea şi comportamentul

    Soluția la toate provocările noastre nu este să ne îngrijorăm pentru că ne îngrijorăm, ci să renunțăm la aceste gânduri, să le înlocuim cu altele care edifică și duc spre o rezolvare. Astăzi supune-ți gândurile lui Isus Hristos și rezultatele te vor surprinde!

    Publicate astăzi

    Cinci talanți

    Când tratăm totul ca pe o obligație și ne achităm de responsabilități numai pentru a bifa o sarcină rezolvată, nu vom avea nicidecum bucuria ca alții să creadă mai mult în noi; ceilalți au nevoie să le dăm șansa de a vedea potențialul nostru și trebuie să aibă din partea noastră măcar un semn că ar merita să riște și să lase mai multă valoare în mâinile noastre. Dacă ceilalți nu au curajul să creadă mai mult în noi, înseamnă că nu am făcut ce era nevoie pentru ca ei să își poată asuma riscul respectiv. „Ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri!”

    Crede și nu te îndoi niciodată!

    Câteva săptămâni mai târziu, El a trimis un cec pe care nu îl așteptam. Dumnezeu Își ține făgăduințele, însă noi suntem „puțin credincioși”!

    Beneficiul încercării

    Dacă ai de-a face cu greutăți în viață, gândește-te la aceste texte și subscrie la ideea că nici încercarea, nici îngrijorarea, nici persecuția, nici foamea, nici lipsa hainelor, niciun pericol și nici sabia nu te va putea despărți de dragostea lui Dumnezeu (Romani 8:35-39).

    „Mă rog pentru tine!”

    Binecuvântează, Doamne, studenții adventiști și organizația AMiCUS! PROVOCARE: „Adoptă” un student! Fă-l, prin tot ce poți, să știe și să simtă că îi ești disponibil!

    A békességet kiáltók

    „Mert amikor ezt mondják: »Békesség és biztonság«, akkor hirtelen veszedelem jön rájuk, mint a szülési...