Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl: să ne numim copii ai Iui Dumnezeu! Şi suntem. Lumea nu ne cunoaşte, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El. 1 Ioan 3:1
E foarte la modă azi să-ţi faci genealogia. Toată lumea vrea să ştie de unde vine – cu cine se înrudeşte şi ce legătură are acest lucru cu statutul personal actual. Biblia ne spune că noi suntem copiii lui Dumnezeu! Identificarea rădăcinilor şi găsirea diferitelor ramuri ale arborelui genealogic poate fi ceva captivant. Nu ştim niciodată pe cine vom găsi.
Unii îşi caută originile pentru a demonstra că sunt fiicele Revoluţiei sau, cine ştie, descendenţi ai acelora care au ajuns pe pământul Statelor Unite la bordul vasului Mayflower.
Totuşi, ne gândim vreodată la faptul că noi suntem de fapt copiii lui Dumnezeu? Suntem urmaşi ai Dumnezeului universului. Avem ca moştenire chipul Lui. Le putem spune copiilor noştri că sunt copii de Dumnezeu. Un lucru ştim sigur – Dumnezeu nu are nepoţi. Noi toţi, bătrâni, tineri şi între vârste, suntem copii ai lui Dumnezeu. Ce moştenire minunată!
Părinţii au privilegiul de a le demonstra copiilor rădăcinile pe care le au. Părinţii îl reprezintă pe Creatorul lor prin purtarea de care dau dovadă: dacă sunt iubitori, consecvenţi şi mulţumitori. Stima noastră de sine se întemeiază pe faptul că Dumnezeu ne iubeşte şi ne numeşte copiii Lui. Conştientizarea faptului că suntem ai Lui ar trebui să ne încurajeze să trăim la fel cum a trăit Isus – să fim iubitori, grijulii şi binevoitori. În decursul anilor timpurii din viaţa unui copil, noi suntem singurii reprezentanţi ai lui Dumnezeu cu care el i-a contact.
Părinţii care îl reprezintă pe Dumnezeu vor pune limite – Dumnezeu a pus anumite limite în Eden, atunci când le-a spus lui Adam şi Evei că nu ar trebui să se apropie de pomul cunoştinţei binelui şi răului. Cu toate acestea, atunci când au trecut de această limită, El nu i-a aruncat cât colo, ci S-a oferit pe Sine pentru salvarea lor. Părinţii îl reprezintă pe Dumnezeu prin dragostea consecventă şi necondiţionată pe care o manifestă, stabilind în acelaşi timp reguli. Ce privilegiu ne este oferit – mai întâi, suntem numiţi fii şi fiice ale lui Dumnezeu; apoi, El ne spune să mergem şi să răsfrângem asupra altora dragostea Lui, mai întâi asupra celor de acasă, apoi asupra lumii!
Copii ai Regelui ceresc! Oh, Doamne, ajută-ne să ne bucurăm mereu de acest privilegiu!
Wilma Kirk-Lee
