Isus a luat cuvântul şi a zis: „Oare n-au fost curăţiţi toţi cei zece? Dar ceilalţi nouă unde sunt? Nu s-a găsit decât străinul acesta să se întoarcă şi să dea slavă lui Dumnezeu?” – Luca 17:17,18
În drum spre Ierusalim, Isus a întâlnit zece leproşi care I-au cerut să-i vindece. Isus nu i-a vindecat imediat, ci i-a trimis la preoţi. În drumul lor spre templu, aceştia s-au vindecat miraculos. Unul dintre ei a venit înapoi „slăvind pe Dumnezeu cu glas tare. S-a aruncat cu faţa la pământ, la picioarele lui Isus, şi I-a mulţumit” (v. 15, 16). Despre ingratitudinea celorlalţi nouă nu se spune nimic.
Cea mai importantă lecţie din această relatare este recunoştinţa. Ceilalţi nouă erau probabil evrei, care considerau că era dreptul lor să fie sănătoşi şi salvaţi datorită condiţiei lor de popor ales. Nu au considerat necesar să se întoarcă la învăţător şi să-I mulţumească pentru acest miracol. Unul însă, care era un umil imigrant, care avea mai puţine drepturi şi care s-a simţit iubit de Isus, şi-a exprimat mulţumirea prin cuvinte şi gesturi. Isus i-a răspuns cu o încredere sensibilă: „Scoală-te şi pleacă; credinţa ta te-a mântuit” (v. 19).
Cuvintele amabile de recunoştinţă sunt ca un balsam vindecător pentru orice relaţie interpersonal. Sara Algoe şi Barbara Fredrickson, de la Universitatea din Carolina de Nord, au condus un studiu privind gratitudinea şi l-au repetat de câteva ori cu diferiţi subiecţi, în mai multe locuri. Rezultatele au fost similare. Perechile de prieteni care au participat la studiu trebuiau să îndeplinească sarcini ca o echipă. Cercetătorii i-au împărţit în două grupe: o grupă experimentală şi o grupă de control. Celor din grupa experimentală li s-au dat instrucţiuni în mod individual să îşi exprime aprecierea şi recunoştinţa faţă de prietenul cu care veniseră. Celor din grupa de control nu li s-a oferit nicio instrucţiune. Toţi participanţii au fost monitorizaţi timp de şase luni şi a fost evaluată calitatea relaţiei lor după experiment. A ieşit în evidenţă faptul că membrii grupei experimentale (cei care şi-au exprimat recunoştinţa) s-au bucurat de o mai bună calitate a relaţiei de-a lungul experimentului decât grupa de control.
Isus a ştiut că leprosul îşi manifestase recunoştinţa nu pentru că Domnul avea nevoie de apreciere, ci pentru că leprosul însuşi avea să beneficieze de pe urma ei. Cel care îşi exprimă recunoştinţa are mai multe de câştigat decât cel care o primeşte. Alege astăzi pe cineva faţă de care trebuie să fii cu adevărat recunoscător. Exprimă-ţi deschis şi clar recunoştinţa, vorbindu-i sau scriindu-i. Un sentiment de satisfacţie şi bunăstare te va cuprinde. Arată-ţi gratitudinea şi faţă de Creatorul tău, iar rezultatele vor fi semnificative.