Şi oricine va da de băut numai un pahar de apă rece unuia din aceşti micuţi, în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata. – Matei 10:42
Oferind un pahar de apă, împărţind hrană, sacrificând bunurile personale şi timpul personal sau siguranţa fizică în favoarea semenilor noştri sau poate făcând şi lucruri mult mai costisitoare sunt căi de manifestare a slujirii altruiste. Domnul Isus afirmă că asemenea acte vor fi răsplătite. În ce fel vor fi răsplătite? În ce constă această răsplată? Unii cred că este vorba de mântuire; totuşi mântuirea omului este atât de costisitoare încât ar fi imposibil să fie câştigată prin propriile noastre fapte bune (Psalmii 49:8). Şi mai ştim că răscumpărarea omului este un dar mulţumită sacrificiului lui Isus Hristos (Efeseni 1:7). Totuşi există o recompensă pentru slujirea neegoistă, iar ştiinţa a găsit o posibilă explicaţie.
Fiind interesat de manifestările neuronale ale faptelor de slujire, un grup de cercetători condus de specialistul în neuroştiinţe Jorge Moll, de la Institutele Naţionale de Sănătate ale Statelor Unite, a examinat activitatea cerebrală a 19 subiecţi în timp ce făceau sau se abţineau să facă donaţii către diverse organizaţii neguvernamentale. În acest scop, cercetătorii i-au desemnat fiecărui participant o anumită sumă de bani pe care o putea folosi după propria alegere. Prin intermediul unui dispozitiv de rezonanţă magnetică funcţională (fMRI), cu care le-au cercetat activitatea cerebrală, cercetătorii au observat o activitate intensă în cortexul frontal, o zonă precisă a creierului uman implicată în luarea deciziilor. Prin urmare, au descoperit că, atunci când subiecţii donau, activitatea creierului la nivelul sistemului mezolimbic creştea. Şi, dimpotrivă, atunci când subiecţii păstrau banii, activitatea acestui sistem descreştea.
Trebuie să subliniem că sistemul mezolimbic este recunoscut pentru rolul său central în motivaţie şi plăcere. Acesta devine activ de obicei printr-o serie de stimuli de recompensă, cum ar fi hrana sau sexul, care stimulează secreţia naturală a anumitor substanţe chimice ce pot să ofere un sentiment general de satisfacţie şi stare de bine. Dat fiind că asemenea substanţe sunt secretate şi în timpul slujirii altruiste, putem trage concluzia că producerea unui asemenea răspuns organic plăcut poate fi considerată o recompensă.
Se poate spune că răsplata imediată şi valabilă a slujirii constă într-o îmbunătăţire a stării de bine şi în bucuria oferirii ajutorului celor care sunt în nevoie. Astăzi, te încurajăm să împlineşti nevoile unei persoane apropiate. Adu-ţi aminte că „oricine dă un pahar de apă unuia din aceşti micuţi în numele unui ucenic nu-şi va pierde răsplata”.
