Dar, pe când vorbea Pavel despre neprihănire, despre înfrânare şi despre judecata viitoare, Felix, îngrozit, a zis: „De astă dată du-te; când voi mai avea prilej, te voi chema.” – Faptele 24:25
Unul dintre cele mai importante principii pentru natura umană şi starea generală de bine este moderaţia, sau temperanţa. Cuvântul „temperanţă” vine de la latinescul temperantia, care înseamnă „cumpătare” sau „echilibru”. Una dintre cele mai precise definiţii ale conceptului de moderaţie este abţinerea totală de la tot ce ar putea fi dăunător şi folosirea echilibrată a tot ce este sănătos (Patriarhi şi profeţi, p. 562). Într-o anumită privinţă, moderaţia poate fi comparată cu controlul de sine, element relevant în toate aspectele vieţii: hrană, băutură, odihnă, ţinută, muncă etc. În fiecare dintre aceste domenii, cel mai mare risc nu este penuria, ci abundenţa bunurilor, astfel că temperanţa – nevoia de moderaţie şi autocontrol – este strâns legată de decadenţa morală a fiinţei umane.
Marcus Antonius Felix, procuratorul roman al Iudeei şi Samariei între 52 şi 60 d.Hr., a crescut într-un mediu marcat de excese şi depravare. De fapt, vechii romani erau renumiţi pentru abuzurile lor în legătură cu mâncarea, băutura şi sexualitatea. Istoricul roman Tacitus spune despre Felix că, sub influenţa unui asemenea mediu, practica toate felurile de desfrâu şi răutăţi. În Faptele 24, Pavel este adus înaintea curţii lui Felix şi îi vorbeşte despre controlul de sine. Nu e de mirare că, în faţa unui asemenea mesaj, oficialul roman s-a speriat şi, deşi nu i-a găsit nicio vină acuzatului, spera să primească ceva mită pentru a-l elibera. Din acest exemplu vedem cât de greu îi este cuiva cu un autocontrol slab să ia decizii corecte în orice situaţie.
Ca Felix, mulţi oameni din societatea noastră sunt expuşi constant lipsei de moderaţie. Noi toţi am primit un mesaj de avertizare, îndemnare şi speranţă. Răscumpărătorul nostru cunoaşte puterea ispitelor, are milă de slăbiciunile noastre şi ne oferă autocontrolul de care avem nevoie cu toţii, după cum spune Scriptura: „Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă” (2 Timotei 1:7).
Când a auzit vorbindu-se despre autocontrol, Felix s-a speriat. Dragă cititorule, te încurajăm să exersezi autocontrolul şi să-I ceri lui Dumnezeu împlinirea promisiunii Sale: „Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre, ci împreună cu ispita a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda” (1 Corlnteni 10:13).
