Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura. – Luca 6:45
Sindromul Diogene, o tulburare caracterizată de strângerea excesivă de obiecte în casă, a inspirat show-ul de televiziune Oameni strângători, de pe canalul TLC. Se crede că era la începutul secolului al XX-lea când fraţii Langley şi Homer Collyer, din Harlem, New York, au început să strângă în mod obsesiv ziare, cărţi de telefon şi tot felul de obiecte şi artefacte.
De-a lungul anilor, vechiturile au umplut cele trei etaje ale casei în care trăiau, aşa încât fraţii au trebuit să construiască un sistem de canale pentru a se mai putea mişca în propria casă. Şi exact acolo cei doi fraţi şi-au pierdut viaţa, sufocaţi în propria capcană, sub 140 de tone de acareturi adunate timp de câteva zeci de ani. Cum au reuşit să strângă o cantitate enormă de deşeuri? Când au adus fiecare obiect nefolositor? Răspunsul este foarte simplu: au adăugat doar câte un pic de gunoi în fiecare zi.
Acelaşi lucru se întâmplă în propria noastră minte. Este posibil, fără să ne dăm seama, să adunăm în fiecare zi câte o bârfă, o mică discuţie banală şi superficială. Pare ceva neînsemnat: o flecăreală în doi peri, un show nefolositor de televiziune, câteva vulgarităţi pe de internet şi tot aşa, până când informaţiile cu care ne umplem mintea ajung să fie sărace, fără obiect şi superficiale. În 1890, Ellen White scria: „Noi trăim într-o perioadă când toate lucrurile false şi superficiale sunt puse ca importanţă deasupra celor reale, naturale şi trainice. Mintea trebuie să fie ferită de orice ar putea să o ducă într-o direcţie greşită. Nu trebuie ocupată cu povestiri superficiale, care nu contribuie cu nimic la puterea minţii. Gândurile îndeplinesc acelaşi rol pentru caracter ca hrana pe care i-o oferim minţii noastre” (Îndrumarea copilului, p. 188).
De câte ori oamenii nu pot explica rostul gândurilor lor rele! Cât şi-ar dori să se elibereze de gândurile negative, pline de suspiciune sau pesimism! însă aceştia nu şi dau seama că şi-au hrănit mintea ani de zile cu aceleaşi vorbe care se află acum în gândurile lor.
Astăzi te invităm să cauţi cea mai bună hrană pentru sănătatea minţii tale. Foloseşte fiecare ocazie pe care o ai să-ţi umpli mintea cu subiecte pline de bucurie şi speranţă. Nu uita: „Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura.”