Cine iubeşte argintul nu se satură niciodată de argint şi cine iubeşte bogăţia multă nu trage folos din ea. Şi aceasta este o deşertăciune. – Eclesiastul 5:10
Biblia nu condamnă deţinerea de bunuri şi de bani. Acestea au fost considerate o binecuvântare de la Iahve când Avraam, Isaac şi Iacov au devenit bogaţi (Geneza 26:12; 31; Iov 1:3). Iosif din Arimateea era bogat (Matei 27:57) şi în acelaşi timp neprihănit şi bun (Luca 23:50). El a cerut de la Pilat trupul lui Isus ca să-l înmormânteze. De la Dumnezeu vine puterea de a câştiga bogăţii (Deut. 8:18). Totuşi Scriptura avertizează cu privire la iubirea de bani (Matei 6:19-24; Luca 18:25; 1 Timotei 3:3; 6:10) probabil pentru că Dumnezeu ştie că banii ne-ar putea distrage atenţia de la căutarea împărăţiei Sale.
Ataşamentul faţă de bani poate duce la adicţie. Iată cum: a) subiectul începe cu câteva succese financiare şi trăieşte plăcerea de a-şi vedea crescând afacerea, aşa că face noi investiţii; b) când îi creşte profitul, se implică în afaceri mai riscante; c) când are eşecuri, suferă dezamăgiri şi începe să fie copleşit de disperare („voi pierde totul”); d) obsesia de a câştiga mai mult îi domină viaţa şi îi absoarbe mai mult timp; e) îşi dă seama (fie singur, fie îi atrage cineva atenţia) că este blocat; f) plănuieşte să găsească o cale de a ieşi din cercul vicios, dar nu reuşeşte. În consecinţă, relaţiile sale cu serviciul, cu familia sau cu biserica se înrăutăţesc şi este pe punctul de a suferi de stres, anxietate şi depresie. Procesul este surprinzător de asemănător cu dependenţa de substanţe.
Chiar dacă problema banilor este mai des întâlnită printre cei bogaţi, cei cu venituri modeste nu sunt chiar scutiţi de atracţia banilor. Într-o zi, Lordul Congelton (1805-1883) şi-a auzit bucătăreasa suspinând:
– Of, dacă aş avea cinci lire, aş fi foarte fericită!
În dorinţa lui de a o vedea pe această femeie fericită, Lordul Congelton a scos din buzunar o bancnotă de cinci lire şi i-a spus:
– Uite banii!
Servitoarea i-a mulţumit foarte entuziastă stăpânului pentru acest gest. După ce a ieşit din bucătărie, Congelton a aşteptat la uşă. Imediat, femeia a spus:
– Ce păcat că n-am spus zece!
Cheia este cum ne setăm inima. Suntem recunoscători pentru ce avem sau suntem nemulţumiţi de ce nu avem? Astăzi înalţă această rugăciune: „Depărtează de la mine neadevărul şi cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pâinea care îmi trebuie! Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine şi să zic: «Cine este Domnul?» Sau ca nu cumva, în sărăcie, să fur şi să iau în deşert numele Dumnezeului meu” (Proverbele 30:8,9).
