Înţelepciunea face pe om răbdător şi este o cinste pentru el să uite greşelile. – Proverbele 19:11
Ofensarea cuiva implică acte precum umilire, insultă, rănire sau tratarea nedreaptă. Poate însemna un delict grav sau chiar un abuz. Unii îşi lezează semenii, alţii îl lezează pe Dumnezeu. Mulţi rănesc prin cuvinte, alţii, prin atitudine şi comportament. Apostolul Iacov subliniază în epistola sa că „toţi greşim în multe feluri” (Iacov 3:2). Este ca şi cum am spune că fiecare dintre noi este ţinta sau sursa a nenumărate şi diverse ofense. Astfel, confruntaţi cu o aşa multitudine de fapte reprobabile, este bine ca fiecare dintre noi să ne facem obiceiul de a ierta imediat. Totuşi, mulţi oameni sunt hipersensibili şi interiorizează ofensele altora, ceea ce le aduce un profund sentiment de rănire.
Împăratul David trecea prin Bahurim, un sat aproape de Ierusalim şi Muntele Măslinilor, când un membru al familiei lui Saul, numit Şimei, a venit blestemând: „Du-te, du-te, om al sângelui, om rău!” (2 Samuel 16:7). Atunci Abişai, unul dintre cei mai importanţi ofiţeri ai împăratului, i-a spus lui David: „Pentru ce blestemă acest câine mort pe Domnul meu, împăratul? Lasă-mă, te rog, să mă duc să-i tai capul” (v. 9). Însă David nu a făcut uz de puterea sa de a-l ucide şi a luat insultele acestuia ca un motiv de meditaţie şi ca o problemă care trebuie aşezată în mâna lui Dumnezeu (v. 10-12).
Un alt general, Hyon Yong-chol, ministrul apărării din Coreea de Nord, a aţipit în timpul unei parade militare. Se spune că acest lucru, interpretat ca „lipsă de respect” de dictatorul Kim Jong-un, l-a costat viaţa.
Ai observat că o ofensă poate fi gravă sau nu în funcţie de interpretarea faptelor? Ai observat că interpretarea insultelor depinde de persoana care este vizată? În cazurile amintite mai sus, cei doi demnitari au fost liberi să decidă dacă fapta era o insultă sau nu şi, mai mult decât atât, fiecare dintre ei a fost liber să decidă cum să acţioneze în consecinţă.
Versetul de astăzi sugerează că discreţia persoanei lezate poate reduce resentimentele şi faptul de a trece cu vederea o ofensă este o onoare. E adevărat că există răni adânci care cu greu pot fi trecute cu vederea. Chiar şi aşa, poţi lăsa această problemă în mâna lui Dumnezeu şi să ai încrederea că, în ciuda mărimii rănii, este ceva onorabil să ierţi.
