„Păcatele îţi sunt iertate”

    Şi iată că l-au adus un slăbănog, care zăcea într-un pat. Isus le-a văzut credinţa şi a zis slăbănogului: „Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sunt iertate.” – Matei 9:2

    Tensiunile prin care trecuse în ultimii ani îi afectaseră Graţielei sănătatea până la punctul în care suferea întregul ei organism. Membrele o dureau intens şi, în diferite părţi ale corpului, îi apăruseră umflături semnificative. Durerea i se amplifica din cauza remuşcărilor, deoarece considera să suferinţele ei erau rezultatul greşelilor din trecut. Nu încercase niciodată să ajungă la biserică, fiindcă era tratată cu neîncredere şi răceală. Nevoia de diminuare a durerilor fizice şi mintale era nesemnificativă în comparaţie cu nevoia de acceptare şi iertare divină. Dacă ar fi putut măcar să audă aprobarea Cerului! Ea tânjea după pace şi iertare.

    Aceeaşi nevoie era trăită şi de paraliticul din Capernaum, când prietenii l-au adus la Mântuitorul. În acele vremuri, bolile erau considerate o dovadă a pedepsei divine pentru păcate şi de aceea bolnavii erau „lăsaţi în seama mâniei divine”. Ce convingeri crude aveau acei oameni! Şi ce deosebire faţă de Fiul lui Dumnezeu! Este interesant de notat că omul paralizat dorea să ajungă în locul unde era Isus, dar câţiva nu l-au lăsat. Din fericire, cu ajutorul câtorva prieteni, el a fost coborât prin acoperişul casei cu o targă. Şi, ca o muzică sublimă, el a auzit o voce dulce: „Fiule, îndrăzneşte! Păcatele tale sunt iertate.”

    Acela care cunoaşte cele mai adânci gânduri citeşte inima suferindului şi îi aduce speranţă prin intermediul iertării. El citeşte de asemenea gândurile celor care considerau că o asemenea iertare era o blasfemie. Apoi, ca să-i ajute să-şi înfrângă îngrijorările, El le dă dovada puterii Sale vindecătoare: „Pentru ce aveţi gânduri rele în inimile voastre? Căci ce este mai lesne? A zice: «Iertate îţi sunt păcatele» sau a zice: «Scoală-te şi umblă»? Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele – «Scoală-te», a zis El slăbănogului, «Ridică-ţi patul şi du-te acasă». Slăbănogul s-a sculat şi s-a dus acasă” (v. 4-7).

    Vindecarea spirituală din păcat este o nevoie pe care o are întreaga omenire: cei care suferă cel mai mult nu sunt cei mai mari păcătoşi; clerul nu are autoritate să ierte. Cel care le citeşte inimile şi unora, şi altora vrea să încurajeze pe oricine să caute iertarea. Fără să facă favoritisme, ci cu har şi compasiune, El repetă aceleaşi cuvinte: „Îndrăzneşte, fiule, păcatele îţi sunt iertate.”

    Julian Melgosa și Laura Fidanza
    Aceste meditaţii zilnice sunt pe teme care îţi pot consolida stima de sine şi relaţiile de familie, dar te pot şi ajuta să-ţi cristalizezi valorile. Mai mult, aceste mesaje te vor sprijini în lupta cu anxietatea sau cu depresia, trăind cu certitudinea salvării prin harul lui Dumnezeu. Autorii sunt doi psihologi creştini cu experienţă, care oferă citate şi promisiuni biblice adecvate pentru îngrijorările şi durerile cotidiene, ce pot fi diminuate prin influenţa divină a Sfintelor Scripturi.

    Din aceeași categorie

    De la bocet la bucurie

    Dumnezeu poate şi vrea să ne ia tristeţea, descurajarea şi amărăciunea, ca noi să ne putem bucura de viaţă şi să fim pregătiţi să-L primim cu bucurie. Domnul ne va binecuvânta dacă îi dăm voie.

    Cea mai mare speranță

    În momentele de descurajare, spune alături de psalmist: „Tu eşti ocrotirea mea, Tu mă scoţi din necaz, Tu mă înconjori cu cântări de izbăvire”. Apoi continuă să-ţi imaginezi şi să meditezi asupra stării de bucurie eternă promisă de versetul de astăzi. Această promisiune este validă nu numai pentru veşnicie, ci şi pentru astăzi.

    Valoarea speranţei

    Biblia vorbeşte despre cea mai bună speranţă - binecuvântata noastră speranţă (Tit 2:13), care este venirea Domnului nostru Isus Hristos, ca să pună capăt acestei perioade de durere, moarte şi nedreptate şi să dea startul bucuriei veşniciei.

    Încrederea în Dumnezeu

    Încrederea în Tatăl ceresc este modalitatea autentică de prevenire şi combatere a depresiei. Împrejurările vieţii pot înrăutăţi teribil situaţia personală a cuiva susceptibil la depresie: o boală gravă - proprie sau a cuiva drag; pierderea locului de muncă; dezintegrarea familiei, etc.

    Publicate astăzi

    A unsprezecea poartă – de Iacint

    La rândul nostru, și noi putem fi o reflexie a luminii care vine de la Dumnezeu spre cei ce trăiesc anonim sau ascunși de rușine ori de teamă. Dacă ei încă nu Îl văd pe Dumnezeu, noi am putea să le arătăm măcar puțin din ceea ce este El pentru viața noastră. Cu un mic efort și cu puțină bunăvoință, am putea să-i punem pe ceilalți în valoare mai mult decât o facem acum sau decât facem pentru noi înșine.

    Îngerii le-au păzit „coșul”

    Dumnezeu Și-a trimis îngerii să vegheze asupra „coșului” mătușilor mele la fel cum au vegheat asupra lui Moise pe fluviul Nil, cu mult timp în urmă. Slujim unui Dumnezeu uimitor! Va fi minunat să auzim în ceruri povestiri despre cum ne-au salvat îngerii noștri păzitori.

    De la bocet la bucurie

    Dumnezeu poate şi vrea să ne ia tristeţea, descurajarea şi amărăciunea, ca noi să ne putem bucura de viaţă şi să fim pregătiţi să-L primim cu bucurie. Domnul ne va binecuvânta dacă îi dăm voie.

    Între două lumi

    Tată, ne rugăm pentru tinerii indeciși să se prindă de Tine! Și pe cei plecați departe înapoiază-i casei Tale! PROVOCARE: Gândește-te la o carte care vorbește despre Isus și ofer-o, când ai ocazia, unui tânăr!

    Isten minden cselekedetet megítél

    „Mert minden cselekedetet az Isten ítéletre előhoz, minden titkos dologgal, akár jó, akár gonosz legyen...