Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul şi a cărui nădejde este Domnul! – Ieremia 17:7
Se povesteşte că erau trei surori care în copilărie obişnuiau să doarmă toate în acelaşi pat. În fiecare noapte îşi schimbau locurile, pentru ca niciuna dintre ele să nu doarmă tot timpul la margine sau la mijloc. Într-o seară, mama a observat că cea mai mică a mers la culcare iară să-şi facă rugăciunea.
– Nu ţi-e frică să mergi la culcare fără să te rogi? a întrebat-o mama.
– În seara asta nu îmi este frică, pentru că e rândul meu să dorm la mijloc, a răspuns cea mică.
Fiind flancată de cele două surori, ea nu se mai temea. Simţămintele acestei fetiţe îi pot ajuta pe adulţi să înţeleagă ce înseamnă să ne încredem în Dumnezeu pe deplin: ocrotire totală şi absenţa fricii, a îngrijorării, a incertitudinii, a îndoielii şi disperării.
Oamenii înclinaţi spre depresie au tendinţa să aibă gânduri negative, să exagereze riscurile şi să se imagineze în cele mai rele situaţii. Acesta este cazul soţiei care îşi sună soţul şi, dacă acesta nu răspunde, începe să se gândească la tot felul de lucruri catastrofale, presupunând un atac de cord sau un accident grav de circulaţie. Sau cazul bărbatului care, aflând că firma la care lucrează are dificultăţi financiare, deduce că se vor face reduceri de personal şi că el va fi primul care îşi va pierde serviciul. Biblia este plină de mesaje care fac apel la încrederea în Domnul poate şi din cauză că aceasta este una dintre cele mai mari nevoi ale fiinţei umane.
Unul dintre multele mesaje transmise de Scriptură este acesta: „Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta” (Proverbele 3:5). Cuvântul ebraic binah, tradus ca „înţelepciune”, mai poate însemna „înţelegere”, „cuprindere cu mintea”, „cunoaştere” sau „semnificaţie”, implicând faptul că raţiunea umană poate fi logică, evidentă şi raţională, dar insuficientă. Durerea, suferinţa şi lipsa de sens ale acestei lumi necesită o încredere completă în Dumnezeu.
Încrederea în Tatăl ceresc este modalitatea autentică de prevenire şi combatere a depresiei. Împrejurările vieţii pot înrăutăţi teribil situaţia personală a cuiva susceptibil la depresie: o boală gravă – proprie sau a cuiva drag; pierderea locului de muncă; dezintegrarea familiei; respingerea; eşecul profesional sau academic.
Dacă eşti împovărat de o mulţime de îngrijorări şi temeri, spune cu credinţă: „Ori de câte ori mă tem, eu mă încred în Tine (…), mă încred în Dumnezeu şi nu mă tem de nimic” (Psalmii 56:3,4)
