Cei izbăviţi de Domnul se vor întoarce şi vor merge spre Sion cu cântece de biruinţă. O bucurie veşnică le va încununa capul, veselia şi bucuria îi vor apuca, iar durerea şi gemetele vor fugi. – Isaia 35:10
O veche legendă rabinică spune că, pe vremea când era guvernator în Egipt în anii de foamete, în ciuda faptului că avea hambarele pline, Iosif întâmpina dificultăţi în procesul de distribuire. În mod frecvent, oamenii ajungeau la disperare pentru că nu aveau acces imediat la hrană şi credeau că ar putea muri din lipsa ei. Legenda spune că lui Iosif i-a venit o idee despre cum să le menţină oamenilor speranţa vie şi să le prelungească viaţa până când aveau să primească grânele. În mod regulat, guvernatorul poruncea să fie aruncate cantităţi mari de paie în apele Nilului. În lungul lui parcurs, fluviul avea să poarte aceste paie prin toate regiunile, sugerând că mai există mult grâu disponibil şi că nimeni nu va pieri.
Exemplele de zi cu zi ale iubirii lui Dumnezeu în viaţa noastră, chiar dacă sunt mici detalii care ne arată că El ne poartă de grijă, sunt asemenea paielor dătătoare de speranţă că Iahve va pune capăt durerii şi tristeţii. Versetul de astăzi vorbeşte foarte clar despre bucuria veşnică a celor răscumpăraţi şi despre despărţirea de durere şi oftat. Chiar dacă se referă în principal la bucuria captivilor care se întorceau la Ierusalim, profeţia are şi rostul de a ne face şi pe noi – care trăim în era creştină – să ne gândim la noul Ierusalim, unde bucuria va fi eternă prin răscumpărarea care este în Isus.
Unele studii privind depresia arată că persoanele în vârstă (în mod deosebit cele de sex masculin) sunt expuse la un risc mai mare de simptome de depresie în comparaţie cu persoanele de vârstă mijlocie. Explicaţia constă în declinul puterii fizice şi apropierea de sfârşitul vieţii, care induc disperare. Totuşi, pentru credincioşi, acest stadiu de declin fizic poate fi foarte diferit. Cei mai importanţi factori în prevenirea şi combaterea depresiei presupun: meditaţia pe subiectul mântuirii prin harul lui Dumnezeu şi al speranţei vieţii veşnice, precum şi contemplarea fericirii, bucuriei şi lipsei de tristeţe promise în Biblie.
În momentele de descurajare, spune alături de psalmist: „Tu eşti ocrotirea mea, Tu mă scoţi din necaz, Tu mă înconjori cu cântări de izbăvire” (Psalmii 32:7). Apoi continuă să-ţi imaginezi şi să meditezi asupra stării de bucurie eternă promisă de versetul de astăzi. Această promisiune este validă nu numai pentru veşnicie, ci şi pentru astăzi.
