Devoțional Familie

Accept eu recunoscător mustrările care vin din cer? Sau mă apăr în faţa celui care nu mă laudă prin cuvinte plăcute? Fie ca Dumnezeu să ne dea umilinţa şi înţelepciunea să distingem mustrările Sale pline de afecţiune! Intenţia compasiunii din spatele lor duce la pocăinţă.

Să medităm astăzi la cât de mult L-am rănit pe Mântuitorul nostru şi apoi, gândindu-ne la cei care ne-au rănit pe noi, să nu uităm să repetăm: „Nu sunt mai bun decât ei.” Pregăteşte-te astfel să ierţi cum te-a iertat Hristos pe tine.

Comandantul oştilor cereşti ne adresează o chemare şi mai înaltă: să ne iertăm unii pe alţii. Influenţa lui Hristos va salva vieţi dacă respectăm codul Lui bazat pe iubire. Poţi descoperi un frate în duşmanul tău, unul care se va dovedi recunoscător pentru gestul tău de ajutor.

Iertarea este indiscutabilă. Totuşi, mustrarea, avertizarea şi atenţionarea sunt necesare şi o cale importantă de a le aduce la îndeplinire este căutarea ajutorului profesionist şi plângerea la poliţie.

Cererea victimei pentru a putea ierta cuprinde recunoaşterea prejudiciului adus, pocăinţa, compasiunea pentru victimă şi o dovadă de empatie, precum şi o oarecare reparaţie. Aceasta este singura cale de eliminare a stresului emoţional.

Ai încă păcate nemărturisite? Ai încă secrete ascunse care au nevoie să fie scoase la lumină? Nu trebuie să aştepţi până când organismul tău va prezenta simptome ale emoţiilor reprimate. Deşi nu trebuie să vorbeşti constant despre acestea, asigură-te că le aduci pe toate înaintea lui Dumnezeu pentru a găsi uşurare!

Mărturisirea păcatelor unii altora este necesară numai între agresor şi victimă (Iacov 5:16). Atunci când rănim pe cineva şi îi producem durere şi lui Dumnezeu, trebuie să îi mărturisim Lui toate păcatele noastre pentru a primi iertare deplină.

Vindecarea spirituală din păcat este o nevoie pe care o are întreaga omenire: cei care suferă cel mai mult nu sunt cei mai mari păcătoşi; clerul nu are autoritate să ierte. Cel care le citeşte inimile şi unora, şi altora vrea să încurajeze pe oricine să caute iertarea.

Dacă eşti pierdut, nu aştepta cine ştie ce îmbunătăţiri înainte de a-L căuta pe Dumnezeu! Dacă te simţi departe de Dumnezeu, întoarce-te la El fără întârziere! Adu-ţi aminte că Dumnezeu va avea milă de tine... şi-ţi va acorda iertarea Sa!

Ruth a dat dovadă de o dispoziţie impresionantă iertându-l pe ucigaşul fiului, nepotului şi nurorii ei. Ea nu a aşteptat ca timpul să vindece rana sau să plece din acel loc pentru a putea uita tragedia.