Voi lăuda pe Domnul din toată inima mea, voi istorisi toate minunile Lui. (Psalmii 9:1)
V-aţi simţit vreodată răsfăţate de Dumnezeu? Eu da, mai ales în anul 2013. El ştie cât de mult îmi place să călătoresc, aşa că mi-a oferit un an plin la acest capitol. În timpul verii, mi-am alinat dorul de munte urcând poteci mai line sau mai abrupte pe vârfurile înalte ale Călimanilor, iar toamna a adus cu ea o excursie pe Ceahlău. Fiecare incursiune era o nouă ocazie de a admira creaţia lui Dumnezeu reflectată în atâta bogăţie, diversitate şi culoare, încât e greu de redat în cuvinte.
Mă pregăteam de vacanţa de iarnă cu o strângere de inimă, gândindu-mă la tezele care aşteptau să fie corectate. Adevărul e că lucrurile nu păreau prea atrăgătoare, dar mă mângâiam cu ideea că voi avea timp să mă odihnesc. Numai că Domnul avea pentru mine un dar grozav: o săptămână la Madrid, de Anul Nou!
Poate că n-o să vi se pară ceva nemaiauzit ceea ce vă voi povesti, dar vreau să vă atrag atenţia la modul în care Dumnezeu mi-a făcut acest cadou, pregătind totul în cele mai mici detalii, eu neavând ce face, decât să urmez calea deschisă de El.
Banii necesari biletelor de avion i-am primit, pe neaşteptate, cu o săptămână înainte să primesc invitaţia; gazda unde urma să petrec o săptămână de vis mi-a fost oferită prin intervenţia unei bune prietene; costul biletelor de avion a fost unul acceptabil, ţinând cont că le-am luat în ultima clipă şi vizau o perioadă foarte solicitată a anului; timpul favorabil pe întreg parcursul vizitei; atmosfera minunată de sărbătoare a Madridului; Poarta Alcala, Palatul regal, Muzeul Prado – toate au fost pregătite parcă special pentru mine de un Tată bun, atent şi care ştie cât de mult îmi plac lucrurile cu adevărat de valoare!
De ce vă povestesc toate acestea? Pentru că, poate chiar azi, Domnul vă pregăteşte şi vouă una dintre surprizele Lui minunate: un gând frumos, un zâmbet bun, un cadou de mult dorit. Totul este să vă încredeţi în El şi să-L vedeţi aşa cum este: un Tată iubitor, grijuliu şi gata să vă umple de binecuvântări. El ne numeşte fiicele Lui, adică prinţesele Lui. El vrea să ne simţim fericite şi răsfăţate, şi nu putem decât să-I mulţumim şi să-L lăudăm pentru tot ce face pentru noi. Nu-i aşa că avem un Dumnezeu formidabil?
„Binecuvântează, suflete, pe Domnul şi nu uita niciuna din binefacerile Lui!” (Psalmii 103:2)
Jana Fărcuţ, Suceava, Moldova
