Gustaţi şi vedeţi ce bun este Domnul! Ferice de omul care se încrede în El! (Psalmii 34:8)
Sunt de profesie învăţătoare. La începutul carierei mele, deşi eram titulară pe post, m-am văzut obligată să mă înscriu la obţinerea gradului II didactic, pentru a fi sigură că-mi voi păstra locul de muncă. Cele care lucraţi în învăţământ ştiţi cum e: inspecţie la clasă, cursuri de pregătire, iar la urmă examenul, unde trebuie să fii foarte bine pregătită, pentru că sunt mulţi candidaţi şi puţine locuri. Toate acestea pe lângă orele zilnice la catedră, în familie, cu copiii şi multe alte probleme. Oricum, ştiam că doar nota maximă îmi va asigura reuşita.
În sfârşit, iată-mă la examen! Totul mergea foarte bine, dar la matematică emoţiile au devenit şi mai mari: profesorul era foarte bun din punct de vedere profesional, dar şi foarte exigent. Înainte de a intra în sala de examen, m-am retras într-un loc liniştit şi m-am rugat cu toată puterea şi încrederea, cerând ajutor Tatălui ceresc.
Când am intrat, mai erau doi colegi înaintea mea. Am tras biletul cu subiectul şi m-am aşezat într-o bancă. Deodată, în faţa băncii, ca din senin, a apărut o membră din comisie, care m-a întrebat încet dacă ştiu subiectul. Fără să aştepte răspuns, mi-a dat câteva indicii la o problemă mai dificilă (trebuia făcut un artificiu de calcul ca să ajungi la soluţia corectă) şi apoi, a plecat uşor, aşa cum venise. Mărturisesc că n-am mai văzut-o pe acea persoană, nici până atunci, nici după aceea! Dar bucuria mea a fost foarte mare când am reuşit la examen. Ce bun este Dumnezeu!
Anii au trecut şi, într-o împrejurare nefericită, o încercare ce mi-a zguduit întreaga fiinţă şi mi-a umplut sufletul cu o durere de nedescris, Domnul mi-a adus deodată în minte, ca într-un film, secvenţa de la examen. De ce tocmai atunci? Pentru că El ştia că am nevoie de prezenţa Lui salvatoare lângă mine, de asigurarea că îmi poartă de grijă şi are rezolvarea problemei.
O, dragele mele surori, dacă treceţi prin situaţii grele, descurajatoare, sau simţiţi că durerea vă zdrobeşte sufletul, să nu uitaţi nicio clipă că Dumnezeu este lângă voi! Nu uitaţi că doar El poate să vă întărească şi să vă dea ajutor, ca să treceţi biruitoare prin orice încercare!
„Strig cu glasul meu către Dumnezeu şi El mă va asculta. […] Voi lăuda lucrările Domnului, căci îmi aduc aminte de minunile Tale de odinioară; da, mă voi gândi la toate lucrările Tale şi voi lua aminte la toate isprăvile Tale. […] Tu eşti Dumnezeul care face minuni; Tu Ţi-ai arătat puterea printre popoare.” (Psalmii 77:1,11,12,14)
Maria Grosar, Suceava, Moldova
