Articolul precedentCe faci cu talanții primiți?
    Articolul următorCăutarea Franceskăi

    Credinţa copiilor

    Fiii noştri sunt ca nişte odrasle, care cresc în tinereţea lor; fetele noastre, ca nişte stâlpi săpaţi frumos, care fac podoaba caselor împărăteşti. (Psalmii 144:12)

    Aveam 17 ani când am fost pentru prima dată într-o excursie pe munte.

    Când am coborât, la poalele Ceahlăului, am zărit într-un tăpşan de iarbă verde, ceva roz… M-am apropiat şi am fost uimită să văd acolo un pâlc de flori cu lujer înalt, de un verde crud, cu frunze mlădioase şi corola alungită, roz, asemănătoare freziilor, florile mele preferate.

    Am cules câteva şi am întrebat în dreapta şi în stânga: „Cum se numesc florile acestea?…” Cineva mi-a spus: „Sunt brânduşe!” Nu văzusem până atunci şi nu ştiam că există. Erau înalte şi am fost atât de încântată când le-am văzut, încât am spus: „Doamne, dacă va fi voia Ta să mă căsătoresc vreodată şi o să am o fetiţă, aş dori s-o cheme Brânduşa.” Şi aşa a fost. În prima zi de februarie ’97, am născut o fetiţă. Era primul copil şi mă gândeam cu teamă la momentul naşterii. M-am rugat fierbinte ca Dumnezeu să mă ajute şi să mă întărească. Şi aşa a fost. El a pregătit totul în jurul meu ca să pot fi liniştită şi fericită. Locuiam în Piatra Neamţ pe atunci. Ninsese toată noaptea şi brazii de la poalele Pietricicăi erau încărcaţi de zăpadă. De o parte şi de alta a drumului erau troiene mari. Totul era alb, imaculat, pregătit parcă pentru venirea pe lume a unei prinţese. Am ajuns la spital şi durerile au început să se înteţească. Mă rugam şi priveam pe fereastră: norii erau ca nişte fâşii de voal roz şi, în bătaia soarelui care răsărise, fulgii mari ce pluteau în văzduh păreau a fi nişte steluţe roz ce formau ghirlande pentru împodobirea momentului.

    Şi a mai fost puţin şi a răsărit şi mult aşteptata Brânduşică roz. A crescut frumoasă şi cuminte. Într-o seară, pe când avea trei anişori, ne rugam împreună şi a început să spună din proprie iniţiativă: „Doamne, Te rugăm să ne dai aripioare… (aripioare) şi să ne aduci bomboane! Nami! (Amin!)

    Când ne-am ridicat de la rugăciune, m-a întrebat: „Mama, da’ când o să vină odată Domnul Isus? Mi-e dor de El! Ştii?… Când o să vină, o să alerg înaintea Lui şi o să mă urc în braţele Lui!”

    „Acela care a zis: «Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi» le invită fără încetare pe mame să-i aducă pe copilaşii lor să locuiască la umbra Celui Atotputernic, prin credinţa mamei care se roagă. Ioan Botezătorul a fost plin de Duhul Sfânt chiar de la naştere. Dacă trăim în comuniune cu Dumnezeu, şi noi putem aştepta ca Duhul Sfânt să-i modeleze pe micuţii noştri chiar din primele clipe. în copiii aduşi la El, Isus vedea bărbaţi şi femei ce urmau să fie moştenitori ai harului Său…” (Ellen G. White, Viaţa lui Iisus, p. 488)

    Catană Maria, Roman, Moldova

    Judith Couchman
    Cartea „Mic dejun pentru sufletul tău” este ca un buchet de vești bune care sunt povestite cu entuziasm specific românesc. Din toate zonele țării, și chiar de peste hotare, femeile Îi sunt recunoscătoare lui Dumneazeu pentru grija pe care le-o poartă, pentru experiențele zilnice în care descoperă dragostea Lui infinită și pentru privilegiul de a împărtăși bucuria cunoașterii lui Isus Hristos ca Mantuitor personal cu persoanele din sfera de influență. În zorii dimineții, acesta îți oferă un plus de motivație pentru a porni pe drumul vieții cu încrederea că orice provocare poate fi depășită și orice ispită poate fi biruită cu ajutorul Lui.

    Din aceeași categorie

    Îngeri sub acoperire

    Cu siguranță Dumnezeu ne aude și răspunde rugăciunilor, dar ne folosește și pe noi, agenții umani, pentru a împlini marea lucrare a oștilor cerești.

    Domnul îți va călăuzi pașii

    A prezenta Evanghelia lui Isus poate lua multe forme atunci când nu ai instruirea sau aptitudinile unui predicator sau ale unui lucrător biblic; totuși, Domnul va așeza în calea noastră oameni care au nevoie să audă despre El. Mă simt smerită că El m-a folosit.

    Intervenții ale Duhului Sfânt

    În drum spre casă, fiul meu a răspuns întrebării nerostite. „El este Mike. În fiecare săptămână vine la masa de părtășie. Niciodată nu aduce de mâncare și întotdeauna își umple farfuriile. Dar întotdeauna duce gunoiul. De bunăvoie. Cu bucurie. Suntem fericiți că îl avem alături de noi.”

    Un uragan și o minune – partea 2

    Dumnezeu a promis să restaureze, să reconstruiască și să refacă. El are puterea de a da o viață nouă visurilor tale ofilite, vieții tale distruse. Amintește-ți ce a făcut El pentru noi după uraganul Maria. Și tu poți trăi o așa minune.

    Publicate astăzi

    Uriașul născut în nouă zile

    Dacă sunt conștient că o mână divină m-a modelat din țărână, mă voi considera cea mai importantă operă din univers și nu voi accepta să mă trateze cineva cu lipsă de respect sau de prețuire. Chiar atitudinea mea față de propria persoană ar trebui să fie mai plină de considerație și de stimă de sine. Un copil al lui Dumnezeu nu are absolut niciun motiv de rușine sau reținere. Nu aroganță, ci demnitate.

    Îngeri sub acoperire

    Cu siguranță Dumnezeu ne aude și răspunde rugăciunilor, dar ne folosește și pe noi, agenții umani, pentru a împlini marea lucrare a oștilor cerești.

    Tresaltă de bucurie!

    Poţi să te încrezi în EL! Astăzi fii plin de bucurie şi strigă de veselie: „Iată că împăratul tău vine la tine; El este neprihănit şi biruitor!”

    Metoda lui Dumnezeu

    Să ne rugăm ca să putem semăna cu Tatăl nostru și în aspectul educării celor mai mici, aplicând metoda Lui! PROVOCARE: Ajută pe cineva să deprindă un obicei bun urmând această metodă!

    Az Úr szemmel tartja népét

    „Hát az Isten nem áll-é bosszút az Ő választottaiért, kik Őhozzá kiáltanak éjjel és nappal,...