Făina din oală n-a scăzut şi untdelemnul din urcior nu s-a împuţinat, după cuvântul pe care-l rostise Domnul prin Ilie. (1 Împăraţi 17:16)
Cuvintele de încurajare din titlu au fost rostite de o prietenă atunci când am trecut prin momente de lipsuri.
Cei care n-au avut ocazia să locuiască pentru un timp într-o ţară străină, cred că cei plecaţi sunt scutiţi de probleme şi lipsuri materiale. Dar adesea nu tu alegi să pleci, ci aşa sunt împrejurările sau chiar planul lui Dumnezeu te trimite acolo. Poate că e nevoie să înveţi nişte lecţii importante. Poate eşti chemată să fii o unealtă prin care El să lucreze într-un anumit loc. Poate ai plecat să cauţi prosperitate şi te aştepţi s-o găseşti şi, chiar acolo, El vrea să te înveţe lecţia mulţumirii, a dependenţei totale de El, a supunerii.
La începutul anului, am trecut prin experienţe dificile, în urma cărora am pierdut o parte din locurile de muncă puţine pe care le aveam. Deşi toată viaţa am deprins obiceiul de a fi foarte riguroasă cu cheltuielile, ordonându-mi priorităţile şi făcând planuri, atunci ajunsesem să nu ştiu cum să-mi mai împart puţinii bani câştigaţi. După separarea zecimii, a banilor pentru abonamentele de transport pentru mine şi pentru soţul meu, îmi mai rămâneau doar 10 euro pe săptămână pentru mâncare şi consumabilele din gospodărie – acestea fiind partea mea de contribuţie la cheltuielile familiei. Trebuia să gândesc bine ce alimente să cumpăr ca să ajungă pentru toată săptămâna şi să asigure o hrană sănătoasă şi echilibrată. Nu a fost uşor, dar, cu ajutor şi înţelepciune primite de sus, am putut trece cu bine prin acea perioadă de trei luni şi nu ne-a lipsit niciodată hrana de pe masă şi cele necesare traiului. Apoi, când nu mă aşteptam, am început să primesc de lucru din nou, prin puterea lui Dumnezeu şi bunăvoinţa oamenilor.
Dumnezeu nu promite cozonaci şi prăjituri sau alte delicatese, dar El spune clar: „Pâinea şi apa nu vă vor lipsi.”
Iar prietena mea, care mă încurajase, o spusese cu toată convingerea, pentru că şi ea experimentase acelaşi lucru. Într-o zi, având foarte puţini bani, după ce a cumpărat alimente, nu i-au mai ajuns ca să cumpere şampon şi gel de duş. Era însă încrezătoare că Dumnezeu va găsi o soluţie. Şi, spre marea ei surprindere, când a ajuns în scara blocului a găsit o pungă cu un flacon de şampon şi altul cu gel de duş. Nu-i venea să creadă! A intrat în casă şi a mulţumit Domnului pentru calea Sa atât de neobişnuită de a rezolva problema.
Aşa că, iubita mea soră, nu trebuie să te îngrijorezi, pentru că El ştie nevoile tale şi pregăteşte soluţii la care nici nu te-ai fi gândit, răspunzând atunci când nici nu te aştepţi.
Gertrude Radu, Madrid, Spania
