Copilul meu

    La Tine îmi ridic ochii, la Tine care locuieşti în ceruri. (Psalmii 123:1)

    M-am îmbolnăvit de diabet în anul 1999. Atunci m-am hotărât să ies la pensie pe caz de boală.

    Am lucrat douăzeci şi opt de ani cu copiii, ca asistentă în Secţia de pediatrie. Ultimul meu loc de muncă a fost un leagăn de copii. Când am venit aici, l-am cunoscut pe el. O mogâldeaţă de om, cu ochii mari şi sprâncene frumos conturate. M-am îndrăgostit de el atât eu, cât şi familia mea.

    Dacă ies la pensie, ce voi face? M-am hotărât. Îl iau în plasament şi mă ocup acasă de creşterea şi educarea lui. Formalităţile la acea vreme erau foarte dificile. Tot timpul stăteam cu frica în sân; dacă vine să mi-l ia ca să-l dea spre adopţie altcuiva? Am discutat cu soţul meu, ne-am rugat şi ne-am hotărât să-l înfiem. Aşa am primit de la Domnul încă un suflet care să fie al nostru. Dumnezeu ni l-a încredinţat nouă şi a vrut să facem din el un copil al Său. A fost un copil-problemă, atât din punct de vedere medical, cât şi fizic. L-am vegheat zi şi noapte până la vârsta de şapte ani. Pentru că s-a născut cu afecţiuni pulmonare, a avut astm bronşic. Rugăciunile şi strigătele de durere către Dumnezeu şi tratamentele îndelungate l-au ţinut în viaţă.

    Acum are 18 ani şi este un copil sănătos. A crescut cunoscându-L pe Dumnezeu şi pentru aceasta Îi mulţumim Lui. Dar, în urmă cu un an, în viaţa lui s-au întâmplat evenimente care l-au zdruncinat atât psihic, cât şi moral. Cineva vrea cu orice preţ să nu ne bucurăm de el. Băiatul nostru a devenit un adolescent rebel, care I-a întors spatele lui Dumnezeu.

    Ne rugăm ca Dumnezeu să ne aducă înapoi copilul. Oare noi nu am fost părinţi aşa cum trebuia să fim? Credem că, în bunătatea Sa, El nu ne va lăsa şi ni-l va aduce înapoi. Avem încredere deplină în Domnul şi pentru aceasta Îl lăudăm şi Îi mulţumim din toată inima.

    „În ziua aceea vei zice: «Te laud, Doamne, căci ai fost supărat pe mine, dar mânia Ta s-a potolit şi m-ai mângâiat!»” (Isaia 12:1).

    „Este cu neputinţă de estimat influenţa unei mame care se roagă. Ea Îl recunoaşte pe Dumnezeu în toate căile ei. Ea îşi aduce copiii în faţa harului şi îi prezintă în faţa Domnului Isus, implorând binecuvântarea Sa asupra lor. Influenţa acestor rugăciuni este pentru copii ca un „izvor de viaţă”. Aceste rugăciuni înălţate cu credinţă constituie sprijinul şi tăria mamei creştine. A neglija datoria de a ne ruga împreună cu copiii noştri înseamnă a pierde una din cele mai mari binecuvântări care se află la îndemâna noastră, unul dintre cele mai mari ajutoare în mijlocul frământărilor, grijilor şi poverilor vieţii.” (Ellen G. White, Căminul adventist, p. 225)

    Virginia Românaşu, Oneşti, Moldova

    Judith Couchman
    Cartea „Mic dejun pentru sufletul tău” este ca un buchet de vești bune care sunt povestite cu entuziasm specific românesc. Din toate zonele țării, și chiar de peste hotare, femeile Îi sunt recunoscătoare lui Dumneazeu pentru grija pe care le-o poartă, pentru experiențele zilnice în care descoperă dragostea Lui infinită și pentru privilegiul de a împărtăși bucuria cunoașterii lui Isus Hristos ca Mantuitor personal cu persoanele din sfera de influență. În zorii dimineții, acesta îți oferă un plus de motivație pentru a porni pe drumul vieții cu încrederea că orice provocare poate fi depășită și orice ispită poate fi biruită cu ajutorul Lui.

    Din aceeași categorie

    Ingredientul principal

    Isus este ingredientul de care avem nevoie pentru a ține laolaltă toate celelalte ingrediente. Noi ar trebui să ne concentrăm să obținem mai întâi ingredientul principal; apoi, toate celelalte lucruri vor intra la locul lor.

    Prețuiește-o pe Rut a ta

    Îți mulțumesc pentru Rut. Te rog, ajută-mă să prețuiesc aceste persoane astăzi, pentru că sunt darul Tău pentru noi. Amin!

    Mi-a schimbat viața

    Am încredere și mă rog ca toți să putem spune același lucru după ce am experimentat harul salvator al lui Dumnezeu – că viața noastră nu a rămas aceeași, că ne adaptăm la noua viață în Hristos, că lucrurile pe care obișnuiam să le facem nu ne mai atrag și că întâlnirea cu Isus ne-a schimbat viața.

    Îngeri sub acoperire

    Cu siguranță Dumnezeu ne aude și răspunde rugăciunilor, dar ne folosește și pe noi, agenții umani, pentru a împlini marea lucrare a oștilor cerești.

    Publicate astăzi

    Când ești în al nouălea cer

    Chiar dacă îți este greu să crezi că dincolo de suferința, sărăcia și nedreptatea din jur există o altă realitate cu totul diferită și în care nu mai stăpânește nici Diavolul, nici uneltele lui, recitește relatările lui Pavel, ale lui Ioan, în Apocalipsa, și lasă-te purtat cu imaginația spre ceva ce reprezintă idealul tău de frumusețe și de bine. Imaginează-ți că abia de la acel nivel începe cu adevărat cerul și lumea pregătită de Dumnezeu celor salvați.

    Ingredientul principal

    Isus este ingredientul de care avem nevoie pentru a ține laolaltă toate celelalte ingrediente. Noi ar trebui să ne concentrăm să obținem mai întâi ingredientul principal; apoi, toate celelalte lucruri vor intra la locul lor.

    Cine sunt eu?

    Într-o bună zi, ceva ce ai va dispărea sau nu va mai fi valabil în dreptul tău, în timp ce un anume lucru ce face parte din identitatea ta va rămâne lipit de tine până la final.

    Importanța autorității

    Să ne rugăm să fim mereu conștienți că suntem doar ispravnici, nu proprietari! PROVOCARE: Încearcă să-ți vezi familia ca pe un cadou, nu ca pe o posesiune!

    Az Úr megóvja gyermekeit

    „Segítségül hív engem, ezért meghallgatom őt, vele vagyok háborúságában: megmentem és megdicsőítem őt.” (Zsolt 91,15)„Isten...