De la urzici (II)

    Cel ce se încrede în Domnul este înconjurat cu îndurarea Lui. (Psalmii 32:10)

    Fiind foarte încântată de ceea ce descoperea în Biblie, o lua cu ea la serviciu, dorind să le împărtăşească şi colegilor de muncă iubirea lui Hristos. În scurt timp însă a fost trecută în şomaj. Prăbuşire totală! Singurul fir de supravieţuire era tăiat. Dar legătura ei cu Domnul era tot mai strânsă. Avea o memorie ieşită din comun. Putea recita pasaje întregi din Biblie, iar răspunsurile pe care le dădea la studiul Şcolii de Sabat îi uimea pe toţi.

    Venea la biserică împreună cu cei trei copii mărunţei, uneori şi cu cei mari. Băiatul cel mare îmi arătase mai multe cicatrici pe braţe şi pe cap, urme ale brutalităţii tatălui.

    La prima serbare, copiii au fost incluşi în program. L-am invitat şi pe tatăl lor la serbare, dar răspunsul a fost categoric:

    – Nu, nu, eu n-am de gând să mă pocăiesc!

    – Nu vă cere nimeni acest lucru, domnule, i-am răspuns, dar nu sunteţi curios să vedeţi unde merge soţia cu copiii?

    – Nu, treaba ei…, şi m-a lăsat în drum.

    În următorul Sabat, la ora stabilită, serbarea copiilor începuse. După primul cântec, cineva s-a aşezat pe bancă lângă mine. Era tatăl copiilor. L-am salutat discret. Cred că era prima dată când îl vedeam fără să fie sub influenţa alcoolului. Apoi a urmat fetiţa lui cu o poezie de laudă la adresa lui Isus. L-am simţit cum îşi caută batista, când într-un buzunar, când în altul. Nu ştiu dacă şi-a găsit-o, dar am văzut cum îi curgeau lacrimile pe faţa aspră. Acest fel de lacrimi sunt molipsitoare. Plângeam şi eu.

    Apoi a urmat cea de-a doua fetiţă a lui, cu câţiva psalmi. Băieţelul, mezinul, impresionat probabil de lacrimile tatălui, nu a mai putut spune nimic.

    La despărţire, am dat mâna cu el, adăugând un cuvânt de apreciere la adresa copilaşilor lui. Am simţit că avea un nod în gât şi nu putea să articuleze niciun cuvânt. Ştim şi noi cum este când e vorba de emoţii puternice. Cam aşa s-a încheiat acea zi de Sabat.

    La scurt timp după aceea, mama copiilor a primit botezul şi apoi a fost integrată în mica formaţie corală a bisericii. În dreptul tatălui, băutura începuse să devină o raritate. În zilele în care găsea de lucru pe la casele gospodarilor, aducea acasă câştigul trudei. El nu ştia să citească în limba română (era sas), dar în fiecare seară îi cerea soţiei să-i citească din Biblie. Cuvintele aspre şi tremurul copiilor de la sosirea tatălui s-au pierdut în trecut. Pacea cucerea teren în inima acestui suflet răvăşit… Totul a început de la urzici.

    Mare este Dumnezeu şi foarte vrednic de laudă!

    Eugenia Gheorghiţă, Herghelia, Transilvania de Sud

    De la urzici (II) - 2016. Fiind foarte încântată de ceea ce descoperea în Biblie, o lua cu ea la serviciu, dorind să le împărtăşească şi colegilor de muncă iubirea lui Hristos. În scurt timp însă a fost trecută în şomaj. Prăbuşire totală! Singurul fir de supravieţuire era tăiat. Dar legătura ei cu Domnul era tot mai strânsă. Avea o..
    Judith Couchman
    Cartea „Mic dejun pentru sufletul tău” este ca un buchet de vești bune care sunt povestite cu entuziasm specific românesc. Din toate zonele țării, și chiar de peste hotare, femeile Îi sunt recunoscătoare lui Dumneazeu pentru grija pe care le-o poartă, pentru experiențele zilnice în care descoperă dragostea Lui infinită și pentru privilegiul de a împărtăși bucuria cunoașterii lui Isus Hristos ca Mantuitor personal cu persoanele din sfera de influență. În zorii dimineții, acesta îți oferă un plus de motivație pentru a porni pe drumul vieții cu încrederea că orice provocare poate fi depășită și orice ispită poate fi biruită cu ajutorul Lui.

    Din aceeași categorie

    Viziunea unei mame

    Nu este ușor să te dai la o parte pentru ca Dumnezeu să-Și poată face lucrarea. A fost nevoie ca El să-mi amintească de mai multe ori acest lucru, pentru a mă elibera de povara pe care nu trebuia să o port.

    În brațele iubirii Sale

    Fiica mea este în mâinile lui Dumnezeu. Nu există un loc mai bun decât atât. Peste o săptămână, de la momentul când scriu aceste rânduri, ea va fi la al treilea tratament de chimioterapie și pot să îmi imaginez cum Dumnezeu stă alături de ea, ținând-o în brațele iubirii Sale.

    Speranța – piesa lipsă

    Dumnezeu știa că dacă ea ar fi început ziua cu El, studiind din Cuvântul Său, acest lucru i-ar fi adus speranța care îi lipsea. Dumnezeu, prin Cuvântul Lui, ne va aduce și nouă speranța de care avem nevoie.

    Dă mai departe!

    În urmă cu mai bine de patruzeci de ani, un cuplu s-a împrietenit cu mine; și pentru că ştiu din experiență cum este să te simți singură într-o zi de închinare și apoi să fii invitată la o masă caldă. A fost și pentru tine cineva o binecuvântare? Poate este timpul să dai și tu mai departe ceea ce ai primit.

    Publicate astăzi

    Triunghiul echilateral

    Un bine, oricât de subiectiv ar fi, este neprețuit; trebuie doar să nu dăuneze cuiva gestul făcut de noi, în rest, grija noastră e aceea de a face totul pe deplin. Exemplul perfect este Mântuitorul nostru, care a făcut bine chiar și vrăjmașilor Lui.

    Viziunea unei mame

    Nu este ușor să te dai la o parte pentru ca Dumnezeu să-Și poată face lucrarea. A fost nevoie ca El să-mi amintească de mai multe ori acest lucru, pentru a mă elibera de povara pe care nu trebuia să o port.

    Aromoterapia

    Pune în practică astăzi acest principiu de răspândire a parfumului de sfat bun sau pur şi simplu îndreaptă-ţi urechea să asculţi un prieten. Rezultatul ar putea fi mult mai bun decât te aştepţi.

    Oferă-mi timp de calitate!

    Doamne bun, Te rog să îmi dai înțelepciunea să pot împlini nevoile copiilor mei oferindu-le astăzi timp prețios! PROVOCARE: Astăzi, când copilul tău va avea nevoie de o doză mică de atenție și iubire, acceptă cu bucurie să fii întrerupt(ă) din ceea ce faci și bucurați-vă împreună de părtășie!

    Ami az életben a legfontosabb

    „Keressétek először Isten országát és az Ő igazságát; és ezek mind megadatnak néktek.” (Mát 6,33)
...