Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijin cu dreapta Mea biruitoare. (Isaia 41:10)
Ce mare binecuvântare să ne încredem în făgăduinţele lui Dumnezeu.
Dumnezeu a ştiut că avem nevoie de ele şi le-a pregătit în Cuvântul Lui, iar atunci când le credem cu toată inima ne răspunde chiar mai repede şi mai frumos decât cerem.
De mică îmi doream foarte mult să mă fac educatoare, să lucrez la o grădiniţă, să mă joc cu copiii şi să-i învăţ fel de fel de lucruri. Dar anii au trecut, am terminat şcoala generală, după aceea liceul şi nu m-am dus la o şcoală anume pentru a deveni educatoare. Am rămas cu acest vis.
La vârsta de 31 de ani L-am primit pe Domnul Isus în inima mea şi în anul 1998 am încheiat legământ cu Dumnezeu prin botez. El cunoştea visul meu, aşa că în septembrie 2001, m-a chemat la o instruire pentru a lucra cu copiii, aşa-numiţi licurici. Cu un an în urmă am fost ca ajutor de instructor într-o tabără şi atunci m-am hotărât să lucrez cu copiii. M-am îndrăgostit de această lucrare şi de atunci încoace lucrez cu grupele de copii din clasele I-IV. Am început cu copiii de la biserica din Mediaş, dar pe parcurs s-au instruit şi alte persoane acolo.
Am dorit să fac la mine în oraş o grupă de licurici. M-am rugat lui Dumnezeu să mă ajute să găsesc o cameră unde să mă întâlnesc cu ei, gândindu-mă mereu la făgăduinţa din Isaia 41:10. După o perioadă de timp. El mi-a pus în gând să vorbesc cu primarul nostru; eu lucrez la primăria din oraş. Dumnezeu m-a uimit şi de data acesta cu răspunsul Lui, pentru că mi s-a dat voie să mă întâlnesc cu copiii în sala de şedinţe a primăriei. Nu mă aşteptam la un răspuns atât de minunat la rugăciune: acolo nu mai avem nevoie de absolut nimic. Înainte să mă rog pentru această problemă, mă tot gândeam că am nevoie de scaune, masă, căldură iarna şi multe altele, dar numai când i-am spus Domnului ce doresc să fac, El a ştiut mai bine şi mi-a oferit toate lucrurile.
Îi mulţumesc lui Dumnezeu din tot sufletul meu că are grijă de toate. În fiecare an organizăm tabere pentru licurici. M-am rugat şi pentru copiii cu probleme financiare şi de fiecare dată Dumnezeu mi-a dăruit, prin diferite persoane, banii necesari pentru copii. Aceşti copii au crescut şi acum am şi grupa de exploratori. Dumnezeu să fie lăudat pentru că ştie ce avem nevoie El ne răspunde mai bine şi mai frumos decât cerem noi. El cunoaşte totul, ne ştie pe nume, ştie şi câte fire de păr avem în cap.
Ce Dumnezeu minunat şi iubitor avem! Ale Lui să fie lauda şi slava!
Liliana Dragotă, Mediaş, Transilvania de Sud
