Articolul precedentRob bun şi credincios
    Articolul următorÎndrăznește să ai curaj!

    Fiice de împărat

    Ce este omul, ca să-Ţi pese atât de mult de el, ca să iei seama la el, să-l cercetezi în toate dimineţile şi să-l încerci în toate clipele? (Iov 7:18,19)

    Zilele trecute, unul dintre profesorii mei îmi povestea cu uimire că, plimbându-se, a remarcat faptul că oamenii pe care îi întâlnea nu mai aveau faţă. Nu şi-a dezvoltat foarte mult afirmaţia, dar trebuie să recunosc că m-a marcat concluzia sa, deoarece imaginea vizuală instantanee şi inconştientă a unui grup de oameni fără ceea ce numim convenţional faţă, sau figură, este destul de tulburătoare. Şi, din păcate, avea dreptate. Trăim intr-o societate secularizată, prinsă într-o cursă nebună a banilor, a succesului financiar, care şi-a pierdut individualitatea, chiar şi umanitatea, aş îndrăzni să spun. Nu mai suntem indivizi, ci o masă de oameni depresivi şi nevrotici, care şi-au pierdut valorile, care nu mai ştiu de unde vin şi unde se duc. Singurătatea este probabil boala care afectează cel mai crunt, de aici şi sentimentul de continuă nesiguranţă şi incertitudine. Una dintre cauzele care stau la baza acestei decadenţe, consider că este lipsa dragostei. Nu mai iubim, nu ne mai iubim şi nu mai suntem iubiţi. Şi din păcate, alegem singuri să cădem în capcana aceasta. Mai ales noi, femeile, care suntem foarte critice cu noi înşine, ajungem să considerăm că nu mai avem valoare. Nu ne mai respectăm nici pe noi, nici pe ceilalţi.

    Cât de diferită ar fi situaţia dacă ne-am bucura permanent de dragostea necondiţionată? Dar se pare că am uitat de sursa acesteia şi constatăm că „dacă dragoste nu e, nimic nu e”. Ce altceva este Dumnezeu, dacă nu dragoste? Poate că facem încă parte dintre cei care nu au uitat complet de dragostea divină. Uităm însă cât de valoroase suntem. În definitiv, noi chiar suntem fiice de împărat şi nu avem niciun motiv să ne privim cu alţi ochi. Dacă Dumnezeu ne consideră valoroase, cine suntem noi să credem altfel? Fericirea nu este un dat, ci o decizie. Având asigurarea că suntem iubite şi valoroase în ochii Tatălui nostru, zi de zi, avem datoria să fim fericite. Suntem unice şi valoroase: soţii, mame, fiice, surori, prietene care emană fericire şi dragoste. Primind dragostea divină, o vom dărui în mod natural şi astfel putem schimba cursul societăţii de astăzi. Putem învăţa oamenii din jurul nostru să zâmbească din nou, să iubească şi să fie fericiţi, dar, mai ales, le putem descoperi sursa fericirii noastre. îndrăzniţi să fiţi voi! Unice şi fericite. îndrăzniţi să arătaţi celor din jur cât de mult înseamnă viaţa pe care am primit-o în dar şi, mai ales, ce face Dumnezeu pentru noi! Căci fără El, cu siguranţă, nu suntem nimic.

    Senida Poenariu, Transilvania de Sud

    Fiice de împărat - 2016. Trăim intr-o societate secularizată, prinsă într-o cursă nebună a banilor, a succesului financiar, care şi-a pierdut individualitatea, chiar şi umanitatea, aş îndrăzni să spun. Nu mai suntem indivizi, ci o masă de oameni depresivi şi nevrotici, care şi-au pierdut...
    Judith Couchman
    Cartea „Mic dejun pentru sufletul tău” este ca un buchet de vești bune care sunt povestite cu entuziasm specific românesc. Din toate zonele țării, și chiar de peste hotare, femeile Îi sunt recunoscătoare lui Dumneazeu pentru grija pe care le-o poartă, pentru experiențele zilnice în care descoperă dragostea Lui infinită și pentru privilegiul de a împărtăși bucuria cunoașterii lui Isus Hristos ca Mantuitor personal cu persoanele din sfera de influență. În zorii dimineții, acesta îți oferă un plus de motivație pentru a porni pe drumul vieții cu încrederea că orice provocare poate fi depășită și orice ispită poate fi biruită cu ajutorul Lui.

    Din aceeași categorie

    Cea mai dragă mamă

    Îi mulțumesc lui Dumnezeu în fiecare zi pentru binecuvântări. Casa mi-este binecuvântată. Eu sunt binecuvântată și foarte favorizată de Dumnezeul Preaînalt. Mulțumesc, Doamne, pentru binecuvântarea mamelor noastre!

    Pace în mijlocul furtunii

    În acea noapte a venit uraganul. M-am mirat că am dormit aproape tot timpul. Am experimentat o pace extraordinară în mijlocul furtunii.

    Iertarea

    Trebuie să le cerem iertare celorlalți și Tatălui nostru ceresc. El ne iubește atât de mult, că este bucuros să ne ierte. Lăudați numele Lui!

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    Publicate astăzi

    Cinci seturi maximum

    Oricât ți s-ar părea că Diavolul mai are putere, oricât ai avea impresia că el încă mai poate câștiga ceva, ține minte că, odată cu jertfa de pe Golgota, Satana este un dușman învins. El a fost izolat aici pe pământ și aici va sfârși după ce va fi judecat în fața universului întreg. Oricât ar vrea el să ne temem de puterile lui, să știi că el este mai slab decât orice copil care se pleacă pe genunchi și se roagă în numele Mântuitorului Isus. Prin forțele noastre putem să fim oricând învinși, dar în puterea și cu ocrotirea Domnului nostru, niciodată.

    Cea mai dragă mamă

    Îi mulțumesc lui Dumnezeu în fiecare zi pentru binecuvântări. Casa mi-este binecuvântată. Eu sunt binecuvântată și foarte favorizată de Dumnezeul Preaînalt. Mulțumesc, Doamne, pentru binecuvântarea mamelor noastre!

    Calea răbdării

    Cu toții avem nevoie de o doză în plus de răbdare. Așadar, dacă treci prin dificultăți, probleme, greutăți, gândește-te numai că aceasta poate fi cea mai bună oportunitate de a-ți întări răbdarea. În cele din urmă, când încercarea este depășită, noi sfârșim prin a avea caracterul lui Isus.

    Rugăciunea bunicii

    Să ne rugăm astăzi pentru nepoții bisericii: să crească în pace, gustând zilnic iubirea lui Dumnezeu! PROVOCARE: Întâlnește-ți, zilele acestea, nepoții (dacă nu ai nepoți, ai putea vizita un copil care nu are bunici)! Dacă se poate, frământați împreună un cozonac! Oricum, vorbește-le despre dragostea lui Dumnezeu!

    Kövessük Krisztust!

    „Mert úgy vélem, hogy Isten minket, az apostolokat, utolsókul állított, mintegy halálra szántakul: mert látványossága...