Prima întâlnire cu Domnul Isus

    Căci, după cum pământul face să răsară lăstarul lui şi după cum o grădină face să încolţească semănăturile ei, aşa va face Domnul Dumnezeu să răsară mântuirea şi lauda în faţa tuturor neamurilor. (Isaia 61:11)

    Tanti Marusia avea în jur de 40 de ani, era îmbrăcată sărăcăcios, dar curat. Cu excepţia zilelor de sâmbătă, venea în fiecare dimineaţă pe jos la ferma din Balta Borcei, de la Călăraşi, să lucreze la grădină „cu norma”.

    Şi eu lucram „cu norma” la grădină, eram în vacanţa de vară după clasa a VI-a. Pentru că satul meu se afla departe, rămâneam la fermă şi câte o lună cu bunica. Dormeam în condiţii neadecvate, într-o baracă cu foarte multe paturi. Spiritul ce domnea între muncitori îmi displăcea. Se veseleau pe seama altora, glumeau deplasat, foloseau cuvinte triviale, ţeseau permanent intrigi. De aceea îmi plăcea să lucrez izolată.

    Tanti Marusia mi-a atras atenţia pentru că era rezervată, dar foarte amabilă, saluta politicos, se interesa binevoitoare de fiecare, apoi se depărta şi lucra singură. Aş fi vrut să o cunosc mai bine.

    Soarele Bărăganului era torid. Îmi era cald. Norma era mare, trebuia să sap, să plivesc sau să culeg zarzavaturi şi legume. De cele mai multe ori, îmi era sete şi foame, însă resursele disponibile erau necorespunzătoare. Dimineaţa devreme, şeful de echipă ne măsura parcela-normă, o marca cu ţăruşi şi fiecare se apuca de lucru.

    Într-o zi, pe când săpam morcovi, tanti Marusia a venit pe locul normei mele şi a început să sape fără să-mi spună nimic. M-am emoţionat, am crezut că se afla acolo din greşeală. M-am oprit din săpat şi mă uitam întrebătoare spre ea. Mi-a aruncat o privire caldă şi a clătinat capul în sens afirmativ. Atunci am înţeles, mă ajuta. Am săpat o vreme în tăcere. Deodată a început să cânte: „O, Isus ce dulce nume,/ Liniştind orice dureri,/ Ne dă pace bucurie/ Celor slabi le dă puteri…”

    Cuvintele cântecului au atins inima mea. Simţeam cum mă inundă bucuria. Doream din toată inima să-L cunosc pe Cel care „celor slabi le dă puteri” şi „linişteşte orice dureri”. Tanti Marusia îmi deschisese uşa credinţei în Domnul Isus Hristos, iar El mi-a dăruit pacea, dragostea şi ajutorul Lui. N-am mai simţit nici căldura, nici foamea, nici setea, nici oboseala, eram înălţată deasupra tuturor nevoilor.

    Dragi surori, sunt din ce în ce mai mulţi oameni precum eram eu, oameni care au nevoie de alinare în încercările, necazurile şi ispitele prin care trec: oboseala, foamea, abuzul, respingerea, trădarea, dezamăgirea. Duceţi în lume harul şi dragostea lui Isus Hristos. Lumea ne aşteaptă! (Isaia 61:11)

    Zlatinca Mihaly, Timişoara, Banat

    Prima întâlnire cu Domnul Isus - 2016. Tanti Marusia avea în jur de 40 de ani, era îmbrăcată sărăcăcios, dar curat. Cu excepţia zilelor de sâmbătă, venea în fiecare dimineaţă pe jos la ferma din Balta Borcei, de la Călăraşi, să lucreze la grădină „cu norma”. Şi eu lucram „cu norma” la grădină, eram...
    Judith Couchman
    Cartea „Mic dejun pentru sufletul tău” este ca un buchet de vești bune care sunt povestite cu entuziasm specific românesc. Din toate zonele țării, și chiar de peste hotare, femeile Îi sunt recunoscătoare lui Dumneazeu pentru grija pe care le-o poartă, pentru experiențele zilnice în care descoperă dragostea Lui infinită și pentru privilegiul de a împărtăși bucuria cunoașterii lui Isus Hristos ca Mantuitor personal cu persoanele din sfera de influență. În zorii dimineții, acesta îți oferă un plus de motivație pentru a porni pe drumul vieții cu încrederea că orice provocare poate fi depășită și orice ispită poate fi biruită cu ajutorul Lui.

    Din aceeași categorie

    Iar ei au locuit în mijlocul lor

    Mă rog ca și eu să plâng în pocăință când Dumnezeu trimite mustrarea Sa și apoi să procedez conform harului Său, ca să intru în moștenirea Canaanului ceresc. Fie ca aceasta să fie și experiența ta!

    Ca un copilaș

    Ce fericire să-i avem pe acești micuți care ne învață atât de multe despre noi înșine, despre viața însăși și despre cum să relaționam cu Tatăl nostru ceresc! Mă simt foarte binecuvântată! Ajută-mă, Doamne, să devin ca un copilaș!

    Sceptrul

    Era o piesă perfectă? Nicidecum, dar, cu siguranță, creativă și acceptabilă, poate chiar reprezentativă pentru etosul acelei provincii. Întrucât Butterworth a fost solicitat să-și folosească îndemânarea pentru această sarcină importantă, el a făcut tot ce i-a stat în putință.

    În tandem către eternitate

    Atât timp cât bărbații și femeile nu se privesc reciproc așa cum îi privește Isus, ei vor rata posibilitățile unei lucrări unite. Dar atunci când încetează să se opună și să se trateze rău unii pe alții, ei lucrează în tandem ca împreună moștenitori, mergând spre eternitate și având beneficiul ajutorării reciproce.

    Publicate astăzi

    De la monoclu la ochelari

    Într-un sens figurat, fiecare dintre noi vede lumea prin propriile lentile. Din acest motiv o vedem atât de diferit. Nu uita acest lucru azi, când vei avea impresia că ceilalți au ceva, că nu văd lucrurile corect. Te va ajuta să manifești mai multă toleranță și înțelegere.

    Iar ei au locuit în mijlocul lor

    Mă rog ca și eu să plâng în pocăință când Dumnezeu trimite mustrarea Sa și apoi să procedez conform harului Său, ca să intru în moștenirea Canaanului ceresc. Fie ca aceasta să fie și experiența ta!

    Bunicuţa

    Despre bunici se spune că nepoţii sunt ca o coroană pentru el. Despre copii, textul spune că părinţii sunt mândri de ei. Toţi suntem incluşi în acest text, chiar dacă nu toţi suntem părinţi sau bunici, toţi suntem copii şi toţi trebuie să avem un respect profund faţă de generaţiile trecute.

    Acceptă-mă așa cum sunt!

    Doamne, Te rog să mă ajuți să-mi accept copilul așa cum este și să-i pot arăta, prin vorbe și fapte, aprecierea mea! PROVOCARE: Ia-ți timp astăzi să stai de vorbă cu copilul tău, să îl asiguri de toată prețuirea pe care i-o porți și să te străduiești ca, prin purtarea ta, să simtă acest sentiment înălțător!

    A biztos prófétai szó

    „Mert e látomás bizonyos időre szól, de vége felé siet és meg nem csal; ha...