[Fiică], dă-Mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele. (Proverbele 23:26)
Hainele şi înfăţişarea exterioară sunt cele mai puternice moduri de comunicare a valorilor morale pe care le preţuim. Femeia creştină este chemată să aibă o îmbrăcăminte modestă nu pentru a fi mai puţin atractivă, ci pentru a proteja intimitatea destinată soţului ei, care este atât de fragilă şi uşor de pierdut.
Farmecul unei femei nu constă numai în ceea ce descoperă, ci şi în ceea ce ascunde. O femeie care se îmbracă pentru a arăta trupul ei, îi încurajează pe bărbaţi să o trateze ca pe un obiect pentru sex. Prin haine modeste şi decente, femeia poate spori calităţile spirituale de care lumea noastră păcătoasă are atât de mare nevoie. Exteriorul ei nu va spune: „Uite-mă, admiră-mă!”, ci: „Uite cum Hristos m-a schimbat din interior spre exterior.”
„Caracterul unei persoane se judecă după stilul în care se îmbracă. Un gust rafinat, o minte cultivată se vor descoperi prin alegerea unei vestimentaţii simple şi adecvate. Când este unită cu modestia comportamentului, simplitatea decentă în îmbrăcăminte va avea un mare efect, învăluind o tânără în acea atmosferă de reţinere sfântă, care va constitui pentru ea un scut ce o va feri de o mie de primejdii.” (Ellen G. White, Educaţie, p. 234)
Mamele trebuie să le conducă pe fiicele lor la Hristos prin exemplu personal şi prin îndemnul de a lua aminte la sfaturile Scripturii.
Noi suntem „epistole vii”, care pot fi citite de toţi oamenii (2 Corinteni 3:2). Ce binecuvântare ar fi să prezentăm permanent imaginea frumoasă şi reală a lui Hristos! Dacă înfăţişarea noastră nu se potriveşte cu mărturisirea noastră de credinţă, atunci dăm naştere la confuzie. Să ne ferim a deveni o scuză pentru ca alţii să-şi păstreze răzvrătirea faţă de Dumnezeu.
Orice femeie poate să se bucure şi să aibă pace sufletească atunci când este naturală, când este recunoscătoare Creatorului pentru designul cu care a înzestrat-o. Hainele simple, pieptănătura simplă şi o faţă pictată de Dumnezeu sunt drăguţe, chiar dacă nu acaparează privirea cuiva. Dacă acestea nu o satisfac, poate că este nevoie să se întrebe de ce tânjeşte după atenţie…
„Hristos a îndreptat atenţia asupra crinului ce se desfăcea în puritatea lui…, ilustrând astfel frumuseţea pe care o preţuieşte Cerul, farmecul modeşt, simplitatea, puritatea, armonia – care fac ca îmbrăcămintea noastră si să-I fie plăcută.” (Ellen G. White, Divina vindecare, p. 264)
Draga mea, ai vrea să-L inviţi pe Isus în inima ta, şi să-I dai voie ca El să te facă plăcută atât pe interior, cât şi pe exterior? Nu uita că eşti fiică de Rege! Preţuieşte acest statut onorabil!
Teodora Goran, Câmpina, Muntenia
