Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca şi voi să faceţi cum am făcut Eu. (Ioan 13:15)
Puterea exemplului personal are o mai mare influenţă decât toate principiile expuse şi decât toată ştiinţa acumulată. În faţa tuturor acelora cu care venim în contact, noi trebuie să fim imaginea lui Dumnezeu, a frumuseţii vieţii şi caracterului Său, astfel încât ei să dorească să calce pe urmele Lui, să-L iubească şi să fie mai departe exemple vii pentru alţii.
Când copiii noştri erau la vârsta preşcolară, eu şi soţul meu ne ocupam de ei ca să-i formăm în cele mai mici amănunte: instruire spirituală – altarul de dimineaţă şi de seară, memorări de texte biblice etc.; ordine şi curăţenie în casă; vorbire politicoasă, fără jargoane lumeşti; pregătire atentă şi minuţioasă pentru Sabat etc.
Într-o zi, i-am provocat la o întrecere: „Ia să vedem, cine vorbeşte cel mai frumos astăzi!” A fost o zi deosebită. Nu auzeai decât: „Te rog, mami, ascute-mi culorile… Mulţumesc, mami, te iubesc! Te rog, copil iubit, adu-mi un pix şi o hârtie, ca să notez lista de cumpărături. Mulţumesc frumos, eşti un copil minunat! Taţi, te rog frumos, mai spune-mi povestea cu Iosif!” Ştiţi ce concluzie a tras mezinul când s-a lăsat seara şi urma să facem bilanţul zilei şi să oferim premiile? A spus cu satisfacţie: „Ia uite ce frumos se vorbeşte la noi în casă!” Ne-am rugat ca să păstrăm mereu nivelul acesta.
Cât timp au fost mici copiii noştri, am pus temeliile; apoi, pe măsură ce au crescut, am zidit cărămidă cu cărămidă la monumentul caracterelor lor şi Dumnezeu a binecuvântat străduinţele noastre, cucerindu-i pentru împărăţia Sa.
Cel mai puternic exemplu spre bine a fost, este şi va rămâne în veci Domnul nostru Isus Hristos. Deşi fraţii Săi, fiii lui Iosif, L-au tratat cu asprime, neîncredere şi chiar dispreţ, purtarea Lui nobilă, iubitoare, statornică, respectuoasă şi sfântă a fost un imbold şi a avut o înrâurire ca o cascadă luminoasă şi puternică asupra fiecăruia dintre ei. în cartea Faptele apostolilor, capitolul 1:14 citim că, în camera de sus, unde apostolii s-au strâns pentru rugăciune, după înălţarea Domnului Isus, se aflau împreună cu ei şi Maria, mama Sa, împreună cu fraţii Lui. Iată cât de departe penetrează puterea exemplului! S-ar putea să nu ştim niciodată, decât poate în cer, pentru câte suflete scumpe am fost fiecare dintre noi un exemplu vrednic de urmat.
Să luăm bine seama la tot ce facem, la tot ce spunem şi la exemplul pe care-l dăm altora! Bucuria ne va fi deplină, dacă noi înşine vom călca pe urmele Domnului Isus, pentru ca toţi aceia care calcă în urma paşilor noştri, să poată ajunge, împreună cu noi şi cu toţi cei mântuiţi, în împărăţia slavei.
Magdalena Toma, Muntenia
