Articolul precedentMintea poate învinge materia
    Articolul următorExperimentând roadele

    Un cadou complet (I)

    De aceea ne rugăm necurmat pentru voi, ca Dumnezeu să vă găsească vrednici de chemarea Lui şi să împlinească în voi, cu putere, orice dorinţă de bunătate şi orice lucrare izvorâtă din credinţă. (2 Tesaloniceni 1:11)

    Era spre sfârşitul lunii iunie. Mă aflam în trenul care mă ducea la Bucureşti, iar de acolo urma să iau trenul spre Constanţa. De aici trebuia să iau autobuzul pentru a ajunge la destinaţie: Mamaia – locul unde urma să se desfăşoare Conferinţa Naţională a Femeilor Creştine din România.

    La capătul unui an şcolar deosebit de greu, mă simţeam foarte obosită. Totuşi în mine răsuna dorinţa imperioasă de a le spune şi celor din compartiment despre Domnul meu, despre dragostea Lui pentru mine şi pentru ei. În jurul orei 20:30, am urcat în primul tren spre Bucureşti, la vagonul de cuşete; tovarăşii mei de călătorie erau doi tineri, un băiat şi o fată, îndrăgostiţi – care s-au refugiat rapid în imaginile din laptop – şi o doamnă profesoară de biologie, care ieşise la pensie şi avea o sumedenie de impresii de împărtăşit din timpul când predase la clasă. Era deosebit de inteligentă, de comunicativă, astfel că timpul petrecut cu ea a trecut repede şi cu mare folos. Doar că ea acaparase toată discuţia, iar puţinele idei pe care reuşeam să le strecor şi eu în speranţa de a-i tăia elanul erau cam palide. Mă rugam în gând ca Domnul Dumnezeu să-mi dea o posibilitate să-i vorbesc despre Hristos şi, la un moment dat, am reuşit, doar că discuţia s-a întors iarăşi spre punctele ei de interes. Astfel că m-am retras pentru odihnă cu regretul adânc în suflet că nu am creat nici ocazii şi nici măcar nu am reuşit să o fructific pe aceea care mi s-a oferit, aşa palidă cum era.

    Ajunsă la Bucureşti în Gara de Nord, am schimbat trenul spre Constanţa şi am nimerit de data aceasta cu un cuplu ce mergea şi el la Mamaia; la stânga mea aveam un domn din Galaţi, care lucra la Combinatul Siderurgic din localitate. Din nefericire, domnul din Galaţi era deosebit de comunicativ, de glumeţ, fiind chiar în vervă, astfel că cele două ore şi jumătate de călătorie cu trenul spre Constanţa s-au derulat sub tirul său verbal aproape neîntrerupt. Celularul doamnei de vizavi suna aproape neîntrerupt şi el, căci tocmai atunci era ziua ei de naştere şi toate prietenele ţineau s-o felicite. Am sosit la Constanţa cu inima frântă, nemulţumită în sufletul meu de faptul că nu am putut împărtăşi nici măcar unei persoane vestea bună a mântuirii prin credinţa în Isus Hristos.

    Ai avut şi tu astfel de experienţe? Cred că secretul este perseverenţa. Să-I predăm inima lui Isus şi să continuăm a ne ruga Lui să ne pună în legătură cu acele persoane care au inima deschisă pentru Evanghelie.

    Mariana Dvorzsik, Oradea, Banat

    Un cadou complet (I) - 2016. Era spre sfârşitul lunii iunie. Mă aflam în trenul care mă ducea la Bucureşti, iar de acolo urma să iau trenul spre Constanţa. De aici trebuia să iau autobuzul pentru a ajunge la destinaţie: Mamaia - locul unde urma să se desfăşoare...
    Judith Couchman
    Cartea „Mic dejun pentru sufletul tău” este ca un buchet de vești bune care sunt povestite cu entuziasm specific românesc. Din toate zonele țării, și chiar de peste hotare, femeile Îi sunt recunoscătoare lui Dumneazeu pentru grija pe care le-o poartă, pentru experiențele zilnice în care descoperă dragostea Lui infinită și pentru privilegiul de a împărtăși bucuria cunoașterii lui Isus Hristos ca Mantuitor personal cu persoanele din sfera de influență. În zorii dimineții, acesta îți oferă un plus de motivație pentru a porni pe drumul vieții cu încrederea că orice provocare poate fi depășită și orice ispită poate fi biruită cu ajutorul Lui.

    Din aceeași categorie

    Cea mai dragă mamă

    Îi mulțumesc lui Dumnezeu în fiecare zi pentru binecuvântări. Casa mi-este binecuvântată. Eu sunt binecuvântată și foarte favorizată de Dumnezeul Preaînalt. Mulțumesc, Doamne, pentru binecuvântarea mamelor noastre!

    Pace în mijlocul furtunii

    În acea noapte a venit uraganul. M-am mirat că am dormit aproape tot timpul. Am experimentat o pace extraordinară în mijlocul furtunii.

    Iertarea

    Trebuie să le cerem iertare celorlalți și Tatălui nostru ceresc. El ne iubește atât de mult, că este bucuros să ne ierte. Lăudați numele Lui!

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    Publicate astăzi

    Cinci seturi maximum

    Oricât ți s-ar părea că Diavolul mai are putere, oricât ai avea impresia că el încă mai poate câștiga ceva, ține minte că, odată cu jertfa de pe Golgota, Satana este un dușman învins. El a fost izolat aici pe pământ și aici va sfârși după ce va fi judecat în fața universului întreg. Oricât ar vrea el să ne temem de puterile lui, să știi că el este mai slab decât orice copil care se pleacă pe genunchi și se roagă în numele Mântuitorului Isus. Prin forțele noastre putem să fim oricând învinși, dar în puterea și cu ocrotirea Domnului nostru, niciodată.

    Cea mai dragă mamă

    Îi mulțumesc lui Dumnezeu în fiecare zi pentru binecuvântări. Casa mi-este binecuvântată. Eu sunt binecuvântată și foarte favorizată de Dumnezeul Preaînalt. Mulțumesc, Doamne, pentru binecuvântarea mamelor noastre!

    Calea răbdării

    Cu toții avem nevoie de o doză în plus de răbdare. Așadar, dacă treci prin dificultăți, probleme, greutăți, gândește-te numai că aceasta poate fi cea mai bună oportunitate de a-ți întări răbdarea. În cele din urmă, când încercarea este depășită, noi sfârșim prin a avea caracterul lui Isus.

    Rugăciunea bunicii

    Să ne rugăm astăzi pentru nepoții bisericii: să crească în pace, gustând zilnic iubirea lui Dumnezeu! PROVOCARE: Întâlnește-ți, zilele acestea, nepoții (dacă nu ai nepoți, ai putea vizita un copil care nu are bunici)! Dacă se poate, frământați împreună un cozonac! Oricum, vorbește-le despre dragostea lui Dumnezeu!

    Kövessük Krisztust!

    „Mert úgy vélem, hogy Isten minket, az apostolokat, utolsókul állított, mintegy halálra szántakul: mert látványossága...