Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea. (Psalmii 119:105)
Eram o creştină de religie catolică, foarte credincioasă. Luam parte la toate ritualurile creştineşti specifice. Am acceptat să mă căsătoresc cu soţul meu, care era ortodox, doar dacă el se alătură bisericii mele.
Din cei patru copii pe care îi avem, fiica cea mai mică a fost dintotdeauna curioasă în domeniul religios, cercetând mai multe confesiuni. Am fost de acord cu acest lucru, considerând că nu este un lucru rău, pentru că aşa cunoşti mai multe şi îl cauţi pe Dumnezeu în acelaşi timp.
Într-o seară, fiica mea, care avea nouăsprezece ani pe atunci, a venit acasă şi mi-a spus că a văzut pe stradă afişe cu un pastor adventist din America, ce va ţine prelegeri la Casa de Cultură a oraşului. M-a întrebat dacă îi dau voie să meargă, pentru că i se părea interesant. Am fost de acord, gândindu-mă că alte fete nu aveau aşa preocupări nobile la această vârstă.
Când s-a întors, a început să-mi spună tot ce aflase acolo. Era foarte interesată şi a început să pună în practică tot ce auzea despre stilul de viaţă sănătos şi nu numai. Primind de acolo o Biblie, o găseam citind până noaptea târziu, iar eu o certam, spunându-i că, în loc să doarmă, pierdea nopţile cu acea „Carte neagră”. Îi plăcea să citească această Carte pentru că învăţa foarte multe lucruri pe care mi le spunea şi mie.
După încă un an de zile, am primit o invitaţie la Casa de Cultură la o evanghelizare pe care o prezenta un alt pastor adventist. Tot auzind atâtea lucruri de la fiica mea, am fost curioasă şi am acceptat, chiar dacă aveam şi anumite reţineri. Mergând în fiecare seară până la sfârşitul prelegerilor, am început să-mi dau seama că multe dintre cele ce ştiam eu despre Dumnezeu, Isus şi Duhul Sfânt era greşite. În mintea mea erau zilnic tot mai multe frământări. Am început să mă rog aşa cum ştiam, iar cei din jurul meu au început să vadă schimbări în comportamentul meu. Am început şi eu să studiez acea Carte neagră, Biblia, şi simţeam cum Duhul Sfânt lucra la inima mea. Nu după mult timp, am discutat cu soţul meu despre faptul că doream să mă botez în Biserica Adventistă. El nu a avut nimic împotrivă. După trei ani în care am înălţat rugăciuni către Dumnezeu, a primit şi el botezul biblic.
Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru că El m-a iubit şi mi-a descoperit adevărul. Îi mulţumesc că o bună parte din familia mea împărtăşeşte împreună cu mine dragostea lui Dumnezeu şi mă rog în continuare pentru ceilalţi care nu L-au cunoscut încă pe Dumnezeu aşa cum L-am cunoscut eu.
Ai şi tu persoane dragi pentru care te rogi? Dumnezeu va lucra în mod sigur.
Ana Bondăreţ, Oneşti, Moldova
