Împarte-ţi pâinea cu cel flămând şi adu in casa ta pe nenorociţii fără adăpost; dacă vezi pe un om gol, acoperă-l şi nu întoarce spatele semenului tău. (Isaia 58:7)
Este prea de tot. Doamne… Când toată lumea face provizii pentru ziua de mâine. Tu îmi spui să împart bucata de pâine şi hainele cu cei în nevoi… Dacă mi-ai fi zis cu cei din familie, aş fi făcut un efort, dar cu cei din afară, cu nişte necunoscuţi…, nu, nu, e prea mult. Nu gândim toţi la fel ?!
Dumnezeu însă gândeşte altfel: întâi Eu şi apoi tu. Păi, Doamne, eu nu Îţi dau? Dacă ar fi aşa, Ţi-aş da tot.
Aici este misterul: „Adevărat vă spun că ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie Mi le-aţi făcut” (Matei 25:40). Dacă Dumnezeu îi numeşte fraţi, cine sunt eu să îi numesc alcoolici, drogaţi, nespălaţi, pleava societăţii?
Împreună cu alte două surori din Departamentul Misiunea Femeii, am început o lucrare şi în fiecare duminică mergem într-o zonă din centrul oraşului să împărţim câte un sendviş şi ceva cald la peste 100 de persoane. Unii dintre ei dorm sub cerul liber, fie că e timp frumos sau nu; pe bănci, acoperiţi cu celofan sau direct pe ciment, pe cutii de carton. Dacă la început erau retraşi, reţinuţi, nici nu îndrăzneau să ne privească, acum ne aşteaptă cu braţele deschise şi ne ies în întâmpinare. Reacţiile lor ne aduc multă bucurie: „Voi sunteţi ca Dunărea care udă şi înveseleşte totul în drumul ei”, „Voi sunteţi ca îngerii”, „Vă aşteptăm cu nerăbdare în fiecare duminică, nu pentru mâncare, ci să vă vedem, pentru că ne face atât de bine prezenţa voastră…”, „Nimeni nu vorbeşte cu noi, suntem numiţi gunoaiele societăţii”. O îmbrăţişare şi un cuvânt de mângâiere le face mult bine.
Persoane care se opresc în loc ne întreabă de unde suntem şi dacă aparţinem vreunei biserici, şi atunci avem ocazia să dăm mărturie despre credinţa noastră în Dumnezeul dragostei şi al empatiei.
Suntem susţinute în rugăciune de mulţi fraţi din biserică, şi Domnul îi îndeamnă pe mulţi alţii să ne ajute financiar. De curând ni s-au alăturat două voluntare catolice: o tânără din Paraguay şi o doamnă spaniolă, care au zis că apreciază ceea ce facem şi vor să ne ajute.
Criza?! Nu are nicio legătură cu lucrarea lui Dumnezeu. „Puneţi-Mă astfel la încercare, zice Domnul, şi veţi vedea dacă nu vă voi deschide zăgazurile cerurilor şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvântare” (Maleahi 3:10).
Noi am probat-o! Probeaz-o şi tu!
Doina Băncilă, Spania
