Ce frumoase sunt corturile tale, Iacove! Locuinţele tale, Israele! (Numeri 24:5)
Pentru mine a fost un mare privilegiu şi o imensă bucurie să văd locurile unde a trăit Hristos pe pământ. Vizitând Israelul, mi s-a părut că sunt oaspetele lui Dumnezeu şi că m-am întâlnit cu El. Pe oriunde am umblat, am lăsat imaginaţia să prindă fiecare eveniment al Bibliei. Mi L-am imaginat pe Isus mergând din loc în loc împreună cu ucenicii, aducând în vieţile tuturor bucurie, vindecare, împlinirea nevoilor şi darul speranţei pentru viitor.
La Marea Galileei, mi-am amintit că acolo Isus făcuse cele mai multe lucrări: a mers pe valuri, a liniştit furtuna, le-a poruncit peştilor să intre în mrejele ucenicilor, pe mal a hrănit mulţimile şi i-a învăţat.
Mult prea uşor şi prea repede am trecut prin Ghetsimani, unde Isus a sângerat luptând cu păcatele mele, acolo S-a hotărât să bea paharul durerii şi să poarte păcatele noastre. Terenul de luptă însângerat al Grădinii Ghetsimani, altarul durerii şi al iubirii, stă mărturie pentru preţul scump plătit pentru păcatele noastre.
Parcurgând Via Dolorosa, am devenit mai recunoscătoare pentru marele sacrificiu pe care l-a făcut Domnul vieţii pentru mine. La Golgota, s-au deşteptat în inima mea emoţii vii şi sfinte, am înţeles măreţia Crucii, am înţeles mesajul Mielului înjunghiat – că „iubirea este mai tare ca moartea”.
Mormântul Domnului, unde cei ce-L iubeau plângeau, era gol şi am plecat de acolo cu solia cea mai măreaţă: Isus este un Mântuitor viu! Speranţa creştinilor! Acolo mi-am adâncit relaţia şi umblarea cu Hristos Isus, mi-a crescut dorinţa de a-I sluji şi de a împărtăşi cu ceilalţi dragostea Sa. Mi-am întărit credinţa în El şi mi-am reînnoit angajamentul de a-L urma în toate zilele vieţii mele. Excursia mi-a oferit o deplină împlinire sufletească. Acum aştept cu nerăbdare şi dor să-L văd pe Isus care va reveni foarte curând pe nori şi cu mare slavă.
„Muntele Măslinilor se va despica la mijloc, spre răsărit şi spre apus, şi se va face o vale foarte mare. […] Şi atunci va veni Domnul, Dumnezeul meu, şi toţi sfinţii împreună cu El. […] Ei vor locui în el şi nu va mai fi ni-ciun blestem în el; Ierusalimul va fi liniştit” (Zaharia 14:4,5,11).
Numai dacă vom păstra mereu proaspătă în mintea noastră această făgăduinţă şi vom face voia lui Dumnezeu, vom ajunge în: „Sfânt oraş de lumină, dulce Ierusalim/ Pacea dragostei tale cât de mult o dorim!/ Fericit cine ajunge în oraşul promis/ Şi în cartea vieţii şi-are numele scris!”
Shabbat Shalom!
Zlatinca Mihaly, Timişoara, Banat
