„Pot să se munte munţii, pot să se clatine dealurile, dar dragostea Mea nu se va muta de la tine şi legământul Meu de pace nu se va clătina”, zice Domnul care are milă de tine. (Isaia 54:10)
Ce puteam face pentru fetiţa noastră? Doar să ne rugăm. Era o zi de marţi când am aflat. În următorul Sabat, la amiază, după ce toată lumea s-a aşezat să doarmă, am deschis din nou Biblia. Plângeam în hohote, singură. Eram disperată. Deschideam din nou Biblia ca Dumnezeu să îmi vorbească. Îmi aminteam de făgăduinţa pe care mi-a dat-o. Dar parcă nu era suficient. Însă Dumnezeu voia să îmi vorbească din nou. Am deschis Biblia, de data aceasta la Isaia 54:13,14. Am citit până la sfârşitul capitolului. Parcă nu mai citisem aceste versete niciodată. „Toţi fiii tăi vor fi ucenici ai Domnului, şi mare va fi propăşirea fiilor tăi. Vei fi întărită prin neprihănire. Izgoneşte neliniştea, căci n-ai nimic de temut, şi spaima, căci nu se va apropia de tine.”
Am citit şi recitit până când o linişte cerească s-a aşternut în inima mea. Într-adevăr, nu aveam de ce să mă tulbur. Dumnezeu era la cârma tuturor lucrurilor. La începutul Sabatului următor, am citit aceste versete în familie. Soţul meu m-a întrebat ce e cu versetele astea? I-am răspuns că le-am primit de la Dumnezeu în urmă cu o săptămână. Din acel moment, credinţa noastră a fost foarte mult întărită de Dumnezeu. Ştiam că va interveni în vreun fel sau altul.
Următoarea zi de marţi aveam programare din nou la ecograf. La doar două săptămâni, chistul scăzuse câţiva milimetri, iar după alte patru săptămâni, nici urmă de chist! Totul era perfect. La naştere, fetiţa a fost pusă imediat la ecograf pentru control. Perfect sănătoasă.
Dumnezeu mi-a dăruit trei copii, frumoşi şi sănătoşi: Miriam, Florin şi Melissa. Şi mi-a oferit această făgăduinţă înaintea naşterii fiecăruia dintre ei. Planurile lui Dumnezeu pentru viaţa noastră nu coincid întotdeauna cu ale noastre, dar sunt întotdeauna mai bune. Dacă era să programez eu naşterea copiilor, nu ştiu ce aş fi făcut. Dar aşa, S-a îngrijit Dumnezeu de acest aspect şi ni i-a dăruit la timpul cel mai potrivit pe toţi trei copiii. Îi mulţumesc! El ştie cum să ne ordoneze viaţa şi cum să lucreze fericirea noastră!
„Oricare ar fi grijile şi încercările, înfăţişează cazul tău înaintea Domnului. Inima ta va fi întărită ca să poată rezista. Se va deschide o cale ca să poţi scăpa din greutăţi şi încurcături. Cu cât îţi dai seama că eşti mai slab şi mai fără ajutor, cu atât vei deveni mai puternic în tăria Lui. Cu cât este mai grea povara, cu atât este mai binecuvântată odihna, când le arunci pe toate asupra Purtătorului de poveri.” (Ellen G. White, Viaţa lui Iisus, p. 309)
Mirabela Luduşan, Nazna, Transilvania de Sud
