Te voi înălţa, Dumnezeule, împăratul Meu, şi voi binecuvânta Numele Tău în veci de veci! (Psalmii 145:1)
Doamna de la florărie a primit cartea cu bucurie şi a continuat să-mi povestească despre cursul vieţii ei. Era însetată după ceva mai bun. Credea în Dumnezeu şi îşi dorea să-i fie ascultate rugăciunile. I-am vorbit despre frumuseţea relaţiei zilnice cu Mântuitorul nostru şi dispoziţia Lui de a ne ajuta să facem faţă provocărilor şi să creştem în toate domeniile vieţii.
Am vizitat-o de atunci adeseori şi am devenit prietene. Am început să-i trimit gânduri de suflet pe telefon şi ea îmi spune mereu:
– Teodora, îmi plac atât de mult mesajele tale şi sosesc mereu chiar atunci când am cea mai mare nevoie. Le păstrez cu grijă în telefon, le citesc şi le recitesc şi sunt încurajată. Te rog să nu mă uiţi…, pentru că acestea sunt ca nişte raze de soare pentru sufletul meu. Aş vrea să rămânem prietene pentru totdeauna…
Am motivat-o să aibă grijă de sănătate şi i-am oferit cărţi şi în domeniul acesta. Se lupta cu viciul fumatului şi ne-am rugat pentru biruinţă. Încet, a redus numărul ţigărilor. Într-o zi, am trecut pe lângă magazinul ei şi… am surprins-o fumând. S-a simţit jenată şi mi-a spus încă o dată că-şi doreşte cu adevărat să renunţe. Am asigurat-o că totul este posibil cu ajutorul lui Dumnezeu. Data următoare, când ne-am întâlnit, mi-a dat vestea cea bună: – Aceea a fost ultima ţigară… Mi-a fost atât de ruşine… M-am rugat mereu; de câte ori îmi venea pofta să fumez mă gândeam la ceea ce mi-ai spus. Sunt fericită şi vreau să rămân pe poziţie.
Şi a rămas. Inima ei este mereu deschisă faţă de Cuvântul lui Dumnezeu. A citit şi alte cărţi preţioase care întăresc credinţa în sufletul ei. Ultima pe care i-am oferit-o este Viaţa lui Iisus. E foarte încântată de ea.
Avem privilegiul să-L cunoaştem pe Isus; primim zilnic binecuvântări nenumărate de la El, pe plan fizic şi spiritual. Oare am putea să le păstrăm în mod egoist doar pentru noi?
Astăzi, dă-I voie să trimită prin tine raze de soare preţioase către cei ce tânjesc să descopere speranţa şi sensul autentic al vieţii. Vei fi cu adevărat fericită şi într-o zi vei avea parte de multe surprize…
„Hristos a venit pe pământ şi a stat înaintea copiilor oamenilor cu tezaurul iubirii veşnice; aceasta este comoara pe care, prin legătura noastră cu El, urmează să o primim, să o dezvăluim şi să o împărtăşim… Urmaşii lui Hristos trebuie să fie lumina lumii… El doreşte ca sufletele lor să fie umplute cu principiile Cerului; atunci, venind în contact cu lumea, ei vor da pe faţă lumina care este în ei.” (Ellen G. White, Divina vindecare, pp. 27-28)
Teodora Goran, Câmpina, Muntenia
