Cânt Domnului, căci mi-a făcut bine! (Psalmii 13:6)
Lauda şi închinarea pot îmbrăca mai multe forme; una dintre acestea e cântarea. Biblia abundă de momente în care se cântă: la crearea lumii, „stelele dimineţii izbucneau în cântări de bucurie” (Iov 38:5); apoi cântarea lui Moise (Exodul 15); cântarea copiilor lui Israel când au găsit apă în fântâna pe care au săpat-o (Numeri 21:17), cântarea Deborei, a Domnului Isus şi a ucenicilor, a lui Pavel şi Sila etc.
În general, bucuria a explodat în cântare; oamenii au cântat biruinţa, au cântat când Dumnezeu le împlinea o nevoie sau când le răspundea intr-un fel, cântau prosperitatea, cântau anumite evenimente precum căsătoria, naşterea etc. Dumnezeu doreşte ca noi, copiii Lui, să fim bucuroşi, însă există şi momente de tristeţe – nori pe care cântarea îi poate alunga. Ni se spune despre Saul că se liniştea atunci când David cânta la harpă. Azi este cunoscută terapia prin muzică, la care se apelează în unele afecţiuni.
Când eram mici, eu şi sora mea cântam atunci când eram solicitate. Am cântat şi la şcoală, dar fiindcă erau cântece de la biserică nu am mai fost puse să cântăm (sora mea a mai cântat uneori la mandolină). Îmi aduc aminte că într-o ocazie ne-a vizitat o mătuşă care cunoştea adevărul, dar stătea pe gânduri, şi atunci i-am cântat cântarea „Străinul”, care îl înfăţişează pe Domnul Isus care bate la uşa inimii aşteptând să I se deschidă, dar nu bate la nesfârşit. Mătuşa mea a luat atunci hotărârea de a-L urma pe Dumnezeu orice ar fi. Sunt şi alte exemple de oameni care, în urma unor cântări auzite, şi-au deschis larg inima Duhului Sfânt.
Draga mea, astăzi poate vei trece prin momente de bucurie – cântă! Poate stări de mulţumire şi de satisfacţie vor umple inima ta – cântă! Poate vei constata că Dumnezeu te-a binecuvântat şi ai prosperitate – cântă! Poate vei traversa momente de nelinişte şi de incertitudini – cântă! Poate vei găsi pe cineva trist, debusolat şi fără speranţă – cântă! Poate chiar tu treci prin momente de suferinţă şi tristeţe – şi aici este loc de cântare. Cântarea alungă norii şi lasă ca razele speranţei să pătrundă în suflet, iar apropierea dintre om şi Dumnezeu să fie reală.
Îngerii cântă în ceruri. Mântuiţii vor cânta cântarea lui Moise şi cântarea Mielului. Pe Noul Pământ, în fiecare Sabat şi în fiecare lună nouă, închinarea va fi îmbinată cu cântare. Abia aştept să cânt acolo! Tu, nu? Azi poate fi o zi a cântării, şi trebuie să fie aşa. Eu vreau să cânt! „Cânt Domnului, căci mi-a făcut bine!”
Lidia Mărginean, Mediaş, Transilvania de Sud
