La Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă. (Matei 19:26)
În timpul anilor de liceu, se organizau deseori călătorii de studiu pentru clasa noastră, cele mai multe în străinătate, şi întotdeauna la sfârşit de săptămână. Ca adventistă, nu puteam participa în Sabat. Una dintre ele a fost acordată ca premiu pentru cei care am contribuit la scrierea unei cărţi, şi era la Paris, în 2010. Tare mi-aş fi dorit să merg. Am sunat-o pe mama şi i-am povestit. Ea mi-a zis: „Dacă pentru Domnul trebuie să renunţi la ceva aici, pe pământ, nu te îngrijora, El te va recompensa cu ceva mult mai valoros. Şi chiar dacă nu ar face-o pe acest pământ, El îţi pregăteşte o călătorie minunată în ceruri.” M-am liniştit şi mi-am văzut de treabă mai departe, ştiind că Dumnezeu este capabil să transforme în realitate chiar şi cele mai îndrăzneţe visuri, dacă ele fac parte din marele Lui plan.
Nu după mult timp, am auzit despre o călătorie misionară în Africa, organizată în timpul vacanţei de vară. În inima mea s-a trezit un dor: să călătoresc într-un loc unde pot fi de folos oamenilor, asta ar fi cu adevărat minunat! Dar erau anumite detalii ale cărei realizări păreau imposibile. M-am rugat să se facă voia lui Dumnezeu. Sub conducerea Lui, în acea vară am avut parte de o experienţă deosebit de frumoasă: misiune în Africa, Malawi.
În fiecare seară ţineam prezentări în capitală, în Lilongwe, formând echipe. Oamenii veneau seară de seară şi ascultau Cuvântul şi prezentările de sănătate. Numărul vizitatorilor a crescut de la trei sute la şapte sute. Nici măcar vremea rea, întunericul sau faptul că stăteau în picioare timp de două ore nu i-a împiedicat: în hainele lor subţiri şi desculţi, veneau ca să nu rateze nicio ocazie. Mi-aş fi dorit să-i putem ajuta mai mult…
Sunt foarte mulţumitoare lui Dumnezeu pentru că am putut fi una dintre acele persoane care au dus solia din partea Mântuitorului acelor oameni săraci, dar minunaţi. Bucuria noastră a fost deplină atunci când am văzut că dintre ascultătorii noştri, mulţi se lăsau influenţaţi de Duhul Sfânt şi îşi predau viaţa Mântuitorului, încheind legământ cu Dumnezeu prin botez! Am văzut împlinirea făgăduinţei din Isaia 55:10,11. Cuvântul lui Dumnezeu a adus rod în acea zonă săracă, pustie. Le mulţumesc şi acelora care au fost alături de noi prin rugăciune sau care ne-au sprijinit financiar, ca să se poată împlini acest plan, cu mult mai minunat şi mai ales mai folositor decât călătoria de studiu la care am renunţat. Dumnezeu mi-a pregătit cu siguranţă ceva mai bun. Vreau să-l urmez oriunde cu plăcere, şi în „călătorii de slujire”.
Krisztina Kristof Harmat, Târgu Mureş, Transilvania de Sud
