Cântecul biruinţei (partea I)

    Eu voi merge înaintea ta, voi netezi drumurile muntoase, voi sfărâma uşile de aramă şi voi rupe zăvoarele de fier. (Isaia 45:2)

    Eram în anul V la medicină generală, era primul an de căsătorie şi… test de sarcină pozitiv. În această situaţie mă găseam în 2012. Eram stresată şi „cântecul” meu era acelaşi în fiecare zi: Ce-am să mă fac? Cum o voi scoate la capăt? M-a cuprins necredinţa în „braţele” ei binevoitoare şi nu credeam că o să mai termin facultatea şi mă vedeam repetentă la toate.

    M-am pus pe genunchi şi am cerut, ca Elisei, să primesc o îndoită putere de la Dumnezeu care să mă ajute să pot duce la capăt doar lucrurile care sunt după voia Sa.

    A venit data de 1 octombrie şi porţile facilităţii s-au deschis. Am păşit cu credinţă în suflet, dar nu aveam idee cum o să mă descurc, atâta timp cât data probabilă a naşterh era înainte de sesiunea din vară. În anul V, orarul este aglomerat, materiile sunt grele şi prezenţa este obligatorie.

    Uneori eram împiedicată de starea caracteristică sarcinii: vărsături, ameţeli, somnolenţă, însă Dumnezeu mi-a dat putere şi am fost prezentă la majoritatea cursurilor. Profesorii au fost destul de înţelegători cu mine.

    Îmi aduc aminte că am avut două examene programate în Sabat, şi mă tot întrebam: Doamne, dar acum am atâtea pe cap, chiar vrei ca o studenta slăbită, stresată şi gravidă să dea mărturie despre Tine? Am făcut asta în fiecare an, acum n-aş putea avea liber? Însă tot timpul îl auzeam spunându-mi: „Simina, tu poţi duce mai mult decât îţi poţi închipui, pentru că Eu îţi dau putere din puterea Mea, trebuie doar să crezi!”

    Aşadar am mers să vorbesc cu profesorul de chirurgie pediatrică să văd dacă este de acord să dau examenul în altă zi. Împreună cu încă o colegă, tot adventistă, am fost şi l-am căutat de vreo două ori, însă fără rezultat. M-am resemnat plângând, îmi făcusem partea, mai mult de atât nu aveam ce face. Era rândul lui Dumnezeu să acţioneze. Am încercat şi ultima varianta; am rugat-o pe reprezentanta noastră de serie să meargă ea şi să „mijlocească” pentru noi. În cele din urmă a fost binevoitor să vină într-o zi de vineri şi să dea examen doar cu noi două. În timp ce scriam, profesorul o întreba pe colega noastră: „Ce fel de oameni sunt aceştia? Cum o să practice ei meseria asta? O să lase omul să moară doar pentru că e aşa-zisa zi de odihnă?” Noi, între timp, am terminat de scris şi I-am mulţumit lui Dumnezeu pentru că ne-a dat putere să-L reprezentăm cu cinste.

    Dragă cititoare, te încurajez să ai încredere că Dumnezeu ne poartă de grijă în toate provocările prezente şi viitoare. Prin credinţă, cântecul biruinţei poate fi mereu pe buzele noastre.

    Simina Daniluc, Hârlău, Moldova

    Cântecul biruinţei (partea I) - 2016. Îmi aduc aminte că am avut două examene programate în Sabat, şi mă tot întrebam: Doamne, dar acum am atâtea pe cap, chiar vrei ca o studenta slăbită, stresată şi gravidă să dea mărturie despre Tine? Am făcut asta în fiecare an, acum n-aş putea avea liber?
    Judith Couchman
    Cartea „Mic dejun pentru sufletul tău” este ca un buchet de vești bune care sunt povestite cu entuziasm specific românesc. Din toate zonele țării, și chiar de peste hotare, femeile Îi sunt recunoscătoare lui Dumneazeu pentru grija pe care le-o poartă, pentru experiențele zilnice în care descoperă dragostea Lui infinită și pentru privilegiul de a împărtăși bucuria cunoașterii lui Isus Hristos ca Mantuitor personal cu persoanele din sfera de influență. În zorii dimineții, acesta îți oferă un plus de motivație pentru a porni pe drumul vieții cu încrederea că orice provocare poate fi depășită și orice ispită poate fi biruită cu ajutorul Lui.

    Din aceeași categorie

    Vei merge acolo unde Dumnezeu te trimite?

    Mă rog ca, atunci când ești singură și tristă, să arunci asupra lui Dumnezeu toate îngrijorările tale. Lasă-L pe El să le ducă pentru tine. El a promis să-ți meargă alături la fiecare pas.

    Iar ei au locuit în mijlocul lor

    Mă rog ca și eu să plâng în pocăință când Dumnezeu trimite mustrarea Sa și apoi să procedez conform harului Său, ca să intru în moștenirea Canaanului ceresc. Fie ca aceasta să fie și experiența ta!

    Ca un copilaș

    Ce fericire să-i avem pe acești micuți care ne învață atât de multe despre noi înșine, despre viața însăși și despre cum să relaționam cu Tatăl nostru ceresc! Mă simt foarte binecuvântată! Ajută-mă, Doamne, să devin ca un copilaș!

    Sceptrul

    Era o piesă perfectă? Nicidecum, dar, cu siguranță, creativă și acceptabilă, poate chiar reprezentativă pentru etosul acelei provincii. Întrucât Butterworth a fost solicitat să-și folosească îndemânarea pentru această sarcină importantă, el a făcut tot ce i-a stat în putință.

    Publicate astăzi

    Vorbește-mi despre Dumnezeu!

    Doamne, vreau să fii Prietenul copiilor mei! Ajută-mă să le pot face cunoștință cu Tine într-o manieră plăcută, dar onestă! PROVOCARE: Ce voi face astăzi ca să-L prezint pe Dumnezeu copiilor mei cât mai corect?

    Közel van az Úr napja

    „Jaj, ez a nap! Bizony közel van az Úr napja, és mint a pusztítás, úgy...

    Alege binecuvântarea specială!

    Binecuvântează dar casa robului Tău, ca să dăinuiască pe vecie înaintea Ta! Căci Tu, Doamne...

    Dubluri în casă

    Dacă ai măcar un lucru în dublu exemplar, atunci ești mult mai bogat decât foarte mulți care încă nu au reușit nici măcar cât tine. Nu uita să-I fii recunoscător lui Dumnezeu pentru tot ce ai!

    Vei merge acolo unde Dumnezeu te trimite?

    Mă rog ca, atunci când ești singură și tristă, să arunci asupra lui Dumnezeu toate îngrijorările tale. Lasă-L pe El să le ducă pentru tine. El a promis să-ți meargă alături la fiecare pas.