Vopselele

Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară… (1 Petru 3:3)

Eram membră a bisericii, dar continuam să-mi vopsesc părul. Le admiram pe cele care, chiar tinere fiind, erau cărunte. Aveau o distincţie aparte şi o lepădare de sine firească. După o vreme, am observat că unele dintre surorile acestea au început să-şi vopsească şi ele părul. Atunci m-am întrebat care este voia Domnului. Am început să cer de la Domnul Isus un răspuns. Şi răspunsul a venit printr-o elevă care mi-a spus:

– Sora mea zice că dumneavoastră sunteţi pocăită.

– Dar ce am făcut?

– De ce vă vopsiţi părul?

Am început să mă dezvinovăţesc:

– O fac pentru că vreau să arăt mai tânără pentru voi, elevii mei.

Dar în suflet simţeam că nu acesta era motivul. O făceam din cochetărie şi spirit lumesc. Era foarte clar că am primit un răspuns, dar am continuat să-L provoc pe Dumnezeu.

Într-o zi, plecând să cumpăr vopsele de păr, L-am rugat pe Dumnezeu să mă oprească dacă El nu doreşte să mă mai vopsesc. Am plecat cu bani, dar până să ajung la drogherie, i-am cheltuit şi n-am putut cumpăra vopsele. Am considerat că este o întâmplare şi că Domnul nu are vreun amestec în asta. A doua zi, am cumpărat două tuburi de vopsea. Le-am pus bine ca să le am atunci când urma să mă vopsesc. A venit şi ziua aceea, dar n-am mai găsit vopselele. Am amânat iar vopsitul. Atunci a început să-mi fie tot mai clar că acesta era răspunsul lui Dumnezeu la întrebarea mea.

În Sabatul următor, am povestit experienţa şi I-am promis Domnului că nu mă voi mai vopsi. Ajunsă acasă, am simţit îndemnul să mă duc la locul unde ţin toate cosmeticele. Vopselele erau chiar acolo, la vedere. Cum de nu le văzusem când am căutat? Am fost foarte fericită că Domnul a avut o îndelungă răbdare cu mine până m-a convins de voia Lui, chiar dacă nu m-am lăsat uşor înduplecată. Astăzi pot să zic cu bucurie: „Eu am încredere în bunătatea Ta, sunt cu inima veselă din princina mântuirii Tale; cânt Domnului, căci mi-a făcut bine” (Psalmii 13:5,6).

Fiecare din noi trebuie să învăţăm din experienţă personală că Dumnezeu ştie ce este cel mai bine pentru viaţa noastră. Dacă Îi vom cere răspuns la întrebările sufletului, inima noastră va fi adânc impresionată de simţământul prezenţei Celui Nevăzut.

Să ne cercetăm cu atenţie viaţa noastră şi a membrilor familiei ca să descoperim ce avem de îndepărtat cât mai repede din practicile lumeşti, spre a fi pregătite pentru marea înviorare a revărsării îmbelşugate a Ploii Târzii.

Zlatinca Mihaly, Timişoara, Banat

Citește și

Comentariile sunt închise

Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi.

Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile. Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web și a îmbunătăţi experienţa de navigare.
Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. DA, ACCEPT Citește mai mult

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!