Lasă-L pe Dumnezeu să lucreze!

    Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El şi El va lucra! El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina şi dreptul tău, ca soarele la amiază. (Psalmii 37:5-6)

    Predam la o şcoală nouă, departe de casă. Am încercat să-mi înving emoţiile şi să mă apropii de profesori şi de elevi în egală măsură. Mi se părea că am reuşit să comunic eficient cu toată lumea. Lunile au trecut. A început să-mi placă acel colectiv şi mă simţeam excelent. Eram plină de recunoştinţă pentru conducerea divină.

    Într-o zi, când m-am întâlnit cu directorul de la centru, mi-a spus pe un ton aspru că sunt probleme, că a fost anunţat de la şcoală că nu îmi fac treaba şi nu sunt în cabinetul de psihologie când sunt căutată. Am fost atât de şocată, că am început să plâng. După ce m-am liniştit, am explicat că mă străduiesc să lucrez cu conştiinciozitate şi că pe uşa cabinetului este scris programul, iar prin telefon se poate verifica unde sunt. Încet şi după destul de mult timp, am înţeles ce s-a întâmplat. Două colege s-au aliat, după ce au aflat că sunt adventistă, pentru că doreau întoarcerea colegei care a fost înaintea mea la cabinet. Astfel a început o luptă foarte aspră.

    Trebuia să mă pregătesc pentru examenul de titulatură şi aveam programată o inspecţie. Pe lângă inspectorul repartizat, au chemat şi o persoană de la centru, care a fost pentru câţiva ani psihologul şcolii. Mi-am dat seama că mi-au interpretat greşit motivaţiile, cuvintele, faptele.

    A sosit ziua. Mă simţeam foarte mică şi slabă. M-am prins de Domnul şi, pe drumul de două ore şi în timpul lucrului, m-am rugat continuu… Şi Tatăl meu ceresc mi-a dat mult mai mult decât am cerut: elevi activi, curajoşi, comunicativi, zâmbet pe faţa şi în inima mea, zâmbet pe faţa inspectorului în timp ce privea cu interes desfăşurarea orei şi cuvinte minunate de apreciere din partea omului chemat să rostească judecata asupra mea. Cuvintele acuzatoare nu şi-au atins scopul în mintea autorităţilor competente, ci au ieşit la iveală adevăratele motive:

    – Ştiu că vă simţiţi vânată, a spus persoana respectivă şi nu m-a judecat, ci mi-a preţuit munca şi m-a încurajat.

    Inspectoarea a rugat o profesoară să aprecieze ora. Ea, cu jumătate de inimă, a făcut-o. Inima îmi tremura de emoţie: Niciun reproş, doar apreciere şi încurajare? Doamne, atât de mult ai făcut pentru mine! Nu merit…

    Nu am putut participa la discuţiile din culise. Dar rezultatul a fost evident. Am început ziua umilită până la ţărână, dar prin harul lui Dumnezeu am încheiat-o ca o biruitoare, cu o recunoştinţă imensă în inimă, pentru că „nu voi fi dat[ă] de ruşine” (Isaia 50:7).

    Kristof Măria, Fiţcău, Transilvania de Sud

    Lasă-L pe Dumnezeu să lucreze! - 2016. A sosit ziua. Mă simţeam foarte mică şi slabă. M-am prins de Domnul şi, pe drumul de două ore şi în timpul lucrului, m-am rugat continuu... Şi Tatăl meu ceresc mi-a dat mult mai mult decât am cerut: elevi activi, curajoşi, comunicativi, zâmbet pe faţa şi în inima mea, zâmbet pe faţa inspectorului în timp ce privea cu interes desfăşurarea orei.
    Judith Couchman
    Cartea „Mic dejun pentru sufletul tău” este ca un buchet de vești bune care sunt povestite cu entuziasm specific românesc. Din toate zonele țării, și chiar de peste hotare, femeile Îi sunt recunoscătoare lui Dumneazeu pentru grija pe care le-o poartă, pentru experiențele zilnice în care descoperă dragostea Lui infinită și pentru privilegiul de a împărtăși bucuria cunoașterii lui Isus Hristos ca Mantuitor personal cu persoanele din sfera de influență. În zorii dimineții, acesta îți oferă un plus de motivație pentru a porni pe drumul vieții cu încrederea că orice provocare poate fi depășită și orice ispită poate fi biruită cu ajutorul Lui.

    Din aceeași categorie

    Țărmul păcii

    Ori de câte ori închid ochii și stau în liniște, imaginația mă poartă din nou în acest loc al solitudinii profunde și calme unde găsesc pace și unde Îl găsesc pe Dumnezeu. Iată ce mi-a oferit Isus: un țărm al păcii.

    Podul

    Ce călătorie minunată putem avea atunci când suntem în contact direct cu Dumnezeu și când avem încredere în conducerea Lui zilnică! „Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit” (Psalmii 55:22).

    Mă auzi?

    Tu Îl asculți pe Dumnezeu atunci când El te îndeamnă să urmezi căile Lui de-a lungul zilei? El așteaptă ca tu să-I răspunzi. Dar mai așteaptă și altcineva: beneficiarul binecuvântării. Răspunzând astăzi îndemnului lui Dumnezeu din inima ta, pentru cine vei putea fi o binecuvântare?

    Cea mai dragă mamă

    Îi mulțumesc lui Dumnezeu în fiecare zi pentru binecuvântări. Casa mi-este binecuvântată. Eu sunt binecuvântată și foarte favorizată de Dumnezeul Preaînalt. Mulțumesc, Doamne, pentru binecuvântarea mamelor noastre!

    Publicate astăzi

    Cinci degete

    În lumea lui Dumnezeu, situația stă în felul următor, după cum o rezumă Pavel: „Când sunt slab, atunci sunt tare”; „Pot totul în Hristos, care mă întărește.”

    Țărmul păcii

    Ori de câte ori închid ochii și stau în liniște, imaginația mă poartă din nou în acest loc al solitudinii profunde și calme unde găsesc pace și unde Îl găsesc pe Dumnezeu. Iată ce mi-a oferit Isus: un țărm al păcii.

    Mintea şi comportamentul

    Soluția la toate provocările noastre nu este să ne îngrijorăm pentru că ne îngrijorăm, ci să renunțăm la aceste gânduri, să le înlocuim cu altele care edifică și duc spre o rezolvare. Astăzi supune-ți gândurile lui Isus Hristos și rezultatele te vor surprinde!

    Încurajează-i pe copii și pe tineri!

    Doamne, fă-mă atent și disponibil copiilor și tinerilor din preajma mea și dă-mi mereu un cuvânt de încurajare pentru ei! PROVOCARE: Fă-ți obiceiul ca în fiecare Sabat să apreciezi și să încurajezi un copil sau tânăr de la tine din biserică!

    Zűrzavar a városokban

    „A gonosz emberek pedig és az ámítók növekednek a rosszaságban, eltévelyítvén és eltévelyedvén.” (2Tim 3,13)„Isten...