Mlădiţa nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi nu puteţi să aduceţi rod dacă nu rămâneţi în Mine. – Ioan 15:4
Când eram mică, locuiam cu părinţii într-un apartament din New York. Sora tatălui meu, mătuşa Frances, şi familia ei locuiau în acelaşi bloc. După şcoală, deseori îi ceream voie mamei să mă lase la mătuşa Frances. Îmi venea uşor să vorbesc cu ea şi întotdeauna îmi dădea lapte şi biscuiţi, în timp ce o urmăream cum munceşte. Cred că îmi plăcea să mă duc pe la ea fiindcă nu trebuia să o împart cu fraţii mei. Era toată numai a mea, atâta vreme cât eram la ea.
Mătuşa Frances avea un coş cu fructe de plastic, aşezat pe masă. Păreau atât de reale, încât, doar privindu-le, nu puteai să îţi dai seama că sunt false. Mătuşa obişnuia să le şteargă de praf în timp ce vorbeam despre cum a fost în ziua respectivă la şcoală. O puteam întreba despre orice şi întotdeauna avea un răspuns. O consideram cea mai deşteaptă femeie din toate timpurile.
Într-o zi, mă duceam spre mătuşa Frances când, pe scări, m-am întâlnit cu prietena mea Mercedes, care m-a întrebat unde mă duc. Când i-am spus că mă duc la mătuşa Frances, m-a întrebat dacă poate veni şi ea. Am zis în sinea mea că n-o fi foc să o împart o dată cu cineva pe mătuşa Frances. Am prezentat-o pe Mercedes mătuşii, care ne-a invitat pe amândouă înăuntru şi ne-a servit cu lapte şi biscuiţi.
Stăteam la masa din bucătărie şi ne aşteptam trataţia. Brusc, Mercedes s-a întins şi a apucat din coş un măr roşu, frumos şi lucios şi a întrebat-o pe mătuşa dacă îl poate mânca. Înainte să primească răspuns, a încercat să ia o gură din măr. Am râs toate şi apoi ne-am bucurat de lapte şi fursecuri cât timp am mai stat la mătuşa Frances. Din belşugul ei de înţelepciune, a scos o lecţie pentru noi.
A comparat fructul fals ce părea real cu oamenii care spun că sunt creştini şi par că sunt, dar de fapt nu sunt decât imitaţii, falsuri. Nu au o legătură reală cu Dumnezeu. A accentuat importanţa faptului de a fi autentic şi a deschis o discuţie despre cum e să fii un creştin onest. După cum spune apostolul Ioan în 1 Ioan 5:2, „cunoaştem că iubim pe copiii lui Dumnezeu prin aceea că iubim pe Dumnezeu şi păzim poruncile Lui”. Cu alte cuvinte, suntem ca Isus. În acea zi, am hotărât să-mi trăiesc viaţa fiind o creştină autentică. Tu ai luat această decizie în dreptul vieţii tale? Este cea mai bună posibilă.
Celia Mejiz Cruz
