Har uimitor

Ci creşteţi în harul şi în cunoştinţa Domnului. 2 Petru 3:18

Ți s-a întâmplat vreodată să ştii ce vrei să spui, dar cuvintele să îţi iasă pe gură complet aiurea? Majorităţii dintre noi ni s-a întâmplat la un moment dat. Cam în perioada în care reciclarea a devenit obligatorie în zona noastră, am avut într-o zi pe cineva în vizită; stăteam pur şi simplu în jurul mesei şi sorbeam ceva de băut la doză. Când am terminat, musafira mea şi-a luat doza, a intrat în bucătărie, apoi s-a întors şi a întrebat: „Voi faceţi gunoi?” Ştim, bineînţeles, că nu asta a vrut să zică, dar asta i-a ieşit. Profund jenată, a reuşit să găsească coşul pentru reciclare şi şi-a aruncat doza.

Dintotdeauna surorii mele i-a plăcut să povestească cum, pe vremea când era în clasa a şasea, a trebuit să stea închisă în sala de clasă pentru că nu avea bani să participe la jocurile care se organizaseră în sala de sport. Dar ceea ce o chinuia pe Bonnie mai mult decât lipsa de la jocuri era setea. Îi era sete. Şi-a zis în sinea ei: Trebuie să beau nişte apă. Pe vremea aceea, cursurile se ţineau într-o aripă veche a clădirii, iar cişmelele nu funcţionau, aşa că trebuia să i se permită să meargă în aripa nouă, care trecea chiar pe lângă sala de sport. Făcându-şi curaj, s-a îndreptat spre faţa clasei, aproape simţind gustul apei reci, şi a întrebat cu disperare: „Domnişoară Grace, mă pot duce la jocuri?” Din nou, ştim că nu asta trebuia să-i iasă pe gură, dar mintea ne joacă feste.

Tatăl nostru ceresc ştie de ce avem nevoie înainte chiar de a cere. De fapt, El ne pregăteşte cuvintele, ca să aibă sensul corect. Voiam să spun: „Facă-se voia Ta” şi a ieşit „Te rog, fă să nu moară!” Voiam să spun: „Schimbă-mă, ca să ştiu cum să mă port cu tatăl meu alcoolic”, dar a ieşit: „De ce nu poate dispărea pur şi simplu?” Voiam să spun: „Îţi mulţumesc pentru locul de muncă” dar a ieşit: „Azi nu vreau să mă duc la serviciu.” Chiar am vrut să spun: „Vino, Doamne, în inima mea!”, dar a ieşit: „Altă dată.”

Surorii mele chiar îi era sete şi, nu ştiu cum, domnişoara Grace şi-a dat seama. Aşa că i-a răspuns: „Nu, Bonnie, nu ai plătit să mergi la jocuri.” Apoi, zâmbind şi cu ochi scânteietori, a adăugat: „Dar te poţi duce să bei apă.”

Iată ce fel de har îmi doresc şi am nevoie în viaţa mea! Doamne, întoarce pe dos cuvintele şi gândurile mele! Fă-le să aibă sens pentru Tine!

Carl Wiggins Gigante

Ardis Carolyn
Ardis Carolyn
E frumos să împărtășim cu prietenii experiențele vieții, dar și mai frumos este să alegem astăzi să înaintăm împreună cu Dumnezeu. Ardis Carolyn, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Înaintăm împreună” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

Primește în fiecare zi pe Telegram devoționalul preferat. Citește mai multe aici.

Ascultă podcastul Devoționale Audio

Publicate astăzi

Versetul zilei

Urmărește Devoționalul Video

Articolul precedent
Articolul următor