Articolul precedentCucerirea colesterolului
    Articolul următorEsența vieții

    O vizită specială

    Inima îmi zice din partea Ta: „Caută Faţa Mea!” şi Fața Ta, Doamne, o caut. – Psalmii 27:8

    Când se apropie sărbătorile de iarnă, eu şi soţul meu ne începem periplul anual pe la cei dragi. Programul e extenuant – 5 000 de kilometri, 4 hoteluri, în 9 sau 10 zile. Împreună, mergem în vizită la familia lui din Texas. De acolo, eu merg cu maşina singură până în New Mexico, să îmi văd sora, pe Sunny. În 2012, o călătorie misionară ne-a scurtat periplul. Nu am putut să ajung la sora mea. Anul următor, în repetate rânduri şi-a exprimat nerăbdarea cu privire la sosirea mea. Deşi obosită după 23 de ore de călătorit în două zile, nerăbdarea în privinţa reîntâlnirii noastre creştea tot mai mult. Chiar când intram în oraş, m-a sunat sora mea. „Cum adică eşti deja aici? Ai ajuns cu câteva ore mai devreme?” a zis ea pe un ton iritat. „Nu sunt gata încă. Mai am de făcut curăţenie şi nici cumpărăturile nu le-am făcut.”

    M-am oferit să fac eu cumpărăturile şi am promis să nu apar înainte de ora stabilită, într-un final, am bătut la uşa ei. Urarea ei de bun venit a fost însoţită de indicaţia: „Nu mă îmbrăţişa! Sunt transpirată. Du-te stai pe pat cât pun eu cumpărăturile astea la locul lor.” Când în sfârşit a venit lângă mine, a picat pe pat şi a adormit instant, epuizată de pregătirile făcute până în ultimul moment. La ora 10 seara, m-am întors în singuratica mea cameră de hotel. Fiind ocupată, sora mea mi-a cerut să nu revin decât la prânz ziua următoare – şi atunci mai mult a dormit, când n-a fost distrasă de televizor. Conversaţia a fost sporadică. Eu eram frustrată că nu mai aveam decât o zi să petrecem împreună. Simţindu-mă ignorată şi neapreciată, i-am împărtăşit în ultima noastră zi dezamăgirea mea cu privire la lipsa de conversaţie şi de părtăşie.

    „Cum adică?” a întrebat ea sincer surprinsă. „Vorbim la telefon în fiecare zi, nu? Şi eu te văd tot timpul la postul 3ABN.” Brusc, m-a lovit un gând: Oare aşa Se simte Dumnezeu când vine Sabatul şi noi nu îl îmbrăţişăm cu o urare de bun venit? Cât de des nu se întâmplă să ne epuizăm cu pregătirile pentru Sabat, doar ca să tratăm vizita specială a Domnului nostru cu o primire căldicică, vineri seara? Ne petrecem ziua de odihnă ignorând somnoroşi conversaţia şi părtăşia personală cu El pentru că vorbim zilnic cu El în rugăciune? Considerăm prezenţa Sa un lucru de la sine înţeles în ziua Sa specială?

    O, Doamne, iartă-ne pentru ocaziile în care Te-am ignorat şi subapreciat! Ajută-ne să căutăm cu adevărat faţa Ta – mai ales în ziua Ta cea sfântă!

    Shelley Quinn

    Ardis Carolyn
    E frumos să împărtășim cu prietenii experiențele vieții, dar și mai frumos este să alegem astăzi să înaintăm împreună cu Dumnezeu. Ardis Carolyn, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Înaintăm împreună” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Răbdarea este o roadă

    Dacă îi permitem lui Hristos să ne dea puterea de a exercita răbdarea atunci când avem nevoie ea, vom descoperi adevărata libertate care ne scoate de sub stăpânirea propriilor emoții, pentru a trăi ca aceia care au fost schimbați după asemănarea cu Hristos.

    Restaurare

    Slujim unui Dumnezeu puternic și minunat, care vrea să restaureze relațiile dintre cei care fac parte din poporul Lui. Cheia constă în mărturisirea personală. Dumnezeu ne-a înnoit, pe mine și pe soțul meu, și a făcut să ne putem căsători din nou.

    Mi-e frică!

    Adu-ți fricile în fața lui Dumnezeu și El îți va da instrumentele pentru a te confrunta cu fiecare în parte. El te știe dinainte să te fi născut; îți cunoaște temerile. Te poate ajuta să le înfrunți. Încrede-te numai în El!

    Îngerii le-au păzit „coșul”

    Dumnezeu Și-a trimis îngerii să vegheze asupra „coșului” mătușilor mele la fel cum au vegheat asupra lui Moise pe fluviul Nil, cu mult timp în urmă. Slujim unui Dumnezeu uimitor! Va fi minunat să auzim în ceruri povestiri despre cum ne-au salvat îngerii noștri păzitori.

    Publicate astăzi

    Al doisprezecelea ucenic

    Poate că ai și tu uneori sentimentul că locurile sunt ocupate, că alții au fost deja chemați, că ei știu deja totul. Nu lăsa descurajarea sau resemnarea să aibă controlul; acceptă atitudinea de voluntar. Implică-te acolo unde se ivește ocazia; fii prezent la acțiunile bisericii și ale familiei tale! Echipa lui Dumnezeu fie se va completa, fie se va lărgi și atunci vei primi legitimația de titular. Nu e nevoie să faci spectacol, ci slujește cu discreție; El va ști!

    Răbdarea este o roadă

    Dacă îi permitem lui Hristos să ne dea puterea de a exercita răbdarea atunci când avem nevoie ea, vom descoperi adevărata libertate care ne scoate de sub stăpânirea propriilor emoții, pentru a trăi ca aceia care au fost schimbați după asemănarea cu Hristos.

    Rugăciunea şi mulţumirea

    Dacă treci prin dificultăţi, în mod deosebit din cauza insultelor, a urii, a invidiei, a resentimentelor sau asprimii în relaţiile cu ceilalţi, citeşte, reciteşte, memorează şi roagă-te. Copiază acest text pe ceva şi poartă-l la tine pentru a-l folosi când eşti ispitit. Mai presus de toate, roagă-te tot timpul, aşa cum te învaţă apostolul Pavel.

    Nevoia de prieteni

    Ne rugăm ca aceia care își aleg acum drumul în viață să găsească frumusețea în oamenii lui Dumnezeu. PROVOCARE: Fă o listă cu toți tinerii și copiii din biserica ta pe care îi cunoști! Roagă-te săptămâna aceasta pentru fiecare dintre ei!

    „Csak az Úrban van minden igazság és erő”

    „Magamra esküdtem és igazság jött ki számból, egy szó, mely vissza nem tér: hogy minden...