Articolul precedentAdministrarea sănătății
    Articolul următorCampion olimpic

    Speranță

    Bucurați-vă în nădejde. Fiţi răbdători în necaz. Stăruiţi în rugăciune.- Romani 12:12

    Stătea retras, interacţionând cu ceilalţi studenţi doar când era necesar. În cea mai mare parte a timpului, îşi ţinea faţa în jos, ascunsă. Când ceilalţi se prăpădeau de râs, lui nu i se clintea niciun muşchi de pe faţă. De ce?

    Eram în Cuba şi predam cursuri de viaţă de familie studenţilor la teologie din anul trei, la un seminar situat lângă Havana. Majorităţii studenţilor le plăceau cursurile mele despre căsătorie, prietenie şi cum să fii un bun părinte. Dar ceva părea să îl împiedice pe acest bărbat să se deschidă.

    Când am aflat că unui student i-a murit recent soţia, am ghicit că despre el era vorba. Aşa se explica lipsa lui de interacţiune când eu predam lucruri legate de căsătorie. Durerea lui era prea crudă. După câteva zile de curs, a cerut să vorbim în particular. Aveam un program aglomerat, dar am convenit să discutăm în timpul prânzului, când era disponibil un traducător.

    Prin intermediul traducătorului, am aflat că fusese pastor 15 ani. Avusese o căsnicie fericită. Era profund îndurerat, l-am explicat etapele durerii şi că avea nevoie să traverseze aceste etape şi să-şi plângă pierderea. După ce am discutat toate acestea, m-a întrebat dacă exista vreo speranţă să-şi găsească o altă femeie de vârsta lui (avea 50 de ani). I-am spus că existau multe femei de 50 de ani care ar fi interesate de o relaţie cu un pastor bun, care ştia cum să fie un soţ bun. (Tocmai ce tratasem acest subiect în cadrul cursurilor.) El a recunoscut, făcând cu ochiul, că deja anumite doamne din biserica lui îl învitau la masă. Din nou, l-am sfătuit să îşi ia timp să deplângă moartea soţiei. Iar când va veni vremea să înceapă din nou să lege o relaţie cu o femeie, să aleagă o femeie de vârsta lui, nu pe vreuna cu 20 de ani mai tânără.

    Am ajuns la finalul mesei de prânz, iar el s-a ridicat şi mi-a strâns mâna. Şi atunci, pentru prima oară, a zâmbit. I-am spus că e pentru prima oară când îl văd zâmbind. Ziua următoare a fost cu totul altul. Avea o cămaşă albastră, vie. Dar cel mai viu lucru pe care îl avea era zâmbetul. O povară îi fusese luată de pe umeri. A intrat în sala de curs cu entuziasm şi a tras o porţie bună de râs când s-a oferit să participe la o scenetă.

    Schimbarea de atitudine s-a produs când a început să aibă speranţă. Era singur acum, în doliu. Dar dincolo de durere, avea speranţă.

    Nancy L. Van Pelt

    Speranță - 2017. Eram în Cuba şi predam cursuri de viaţă de familie studenţilor la teologie din anul trei, la un seminar situat lângă Havana. Majorităţii studenţilor le plăceau cursurile mele despre căsătorie, prietenie şi cum să fii un bun părinte. Dar ceva părea să îl împiedice pe acest bărbat să se deschidă.
    Ardis Carolyn
    E frumos să împărtășim cu prietenii experiențele vieții, dar și mai frumos este să alegem astăzi să înaintăm împreună cu Dumnezeu. Ardis Carolyn, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Înaintăm împreună” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Ca un copilaș

    Ce fericire să-i avem pe acești micuți care ne învață atât de multe despre noi înșine, despre viața însăși și despre cum să relaționam cu Tatăl nostru ceresc! Mă simt foarte binecuvântată! Ajută-mă, Doamne, să devin ca un copilaș!

    Sceptrul

    Era o piesă perfectă? Nicidecum, dar, cu siguranță, creativă și acceptabilă, poate chiar reprezentativă pentru etosul acelei provincii. Întrucât Butterworth a fost solicitat să-și folosească îndemânarea pentru această sarcină importantă, el a făcut tot ce i-a stat în putință.

    În tandem către eternitate

    Atât timp cât bărbații și femeile nu se privesc reciproc așa cum îi privește Isus, ei vor rata posibilitățile unei lucrări unite. Dar atunci când încetează să se opună și să se trateze rău unii pe alții, ei lucrează în tandem ca împreună moștenitori, mergând spre eternitate și având beneficiul ajutorării reciproce.

    Vizită la o închisoare

    Cântau și se rugau cu toată inima. Cred că Dumnezeu a auzit și a acceptat închinarea lor. Am admirat curajul lor și le-am îndemnat – deși m-am simțit stânjenită să le dau sfaturi acestor femei prețioase – să aibă încredere, în ciuda situației lor, că nimic nu le va separa de dragostea lui Dumnezeu.

    Publicate astăzi

    Două repere

    Mântuitorul Își găsea odihna la picioarele Tatălui Său dis-de-dimineață, când Se retrăgea din mijlocul ucenicilor și Se ruga. Acesta este modelul cel mai de succes în gestionarea stresului și a tensiunii zilnice. Ia-ți timp doar pentru tine și relația ta cu Dumnezeu!

    Ca un copilaș

    Ce fericire să-i avem pe acești micuți care ne învață atât de multe despre noi înșine, despre viața însăși și despre cum să relaționam cu Tatăl nostru ceresc! Mă simt foarte binecuvântată! Ajută-mă, Doamne, să devin ca un copilaș!

    Fraţii Durer

    Iubirea pentru fratele tău este posibilă prin puterea care vine de sus. Vorbeşte astăzi cu fratele tău cu dragoste şi generozitate şi iartă-i dacă te-a ofensat, aşa cum vrea Domnul să faci. Relaţia voastră se va reface şi va deveni mai puternică.

    Asumă-ți responsabilitatea!

    Doamne, iartă-mă pentru ocaziile în care nu m-am purtat într-un mod responsabil cu copiii mei! PROVOCARE: Astăzi, dacă voi greși față de copilul meu, voi fi sincer și îi voi spune: „Este vina mea. Îmi pare rău!”

    A mennyei kapukon át

    „Hit által vitetett fel Énók, hogy ne lásson halált, és nem találták meg, mert az...