Articolul precedentSpre bine?
    Articolul următorExersându-ți potențialul deplin

    Aşteptări în linişte

    Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v-o dau cum o dă lumea.Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimânte. – Ioan 14:27

    În oraşul în care locuiesc, primăvara s-a strecurat tăcută la sfârşit de martie. Au apărut frunzele pe ramuri şi au îmbobocit primele flori. Nopţile erau încă răcoroase, dar zilele erau plăcute şi calde. Fetiţa mea, un îngeraş, împlinea opt luni; nu era pretenţioasă şi întotdeauna avea chef dejoacă. Eu şi soţul meu lucram la Seminarul Teologic din Belgrad, Serbia.

    Campusul era situat pe un deal, lângă o pădure, dând spre un râu şi spre Noul Belgrad. Pădurea din spatele campusului adăpostea o mulţime de animăluţe care ne vizitau. Eram încântaţi mai ales de mirosul de salcâm, care înfloreşte în luna aprilie.

    Războiul a schimbat brusc totul. Studenţii au fost trimişi acasă. Sirenele ne trezeau în toiul nopţii şi au căzut primele bombe. Apoi am ajuns să-mi petrec nopţile în beciul clădirii în care locuiam. Campusul nostru s-a transformat într-o tabără de supravieţuire. Deseori, nu aveam electricitate şi apă, aşa că am găsit modalităţi noi de a încălzi apă, a găti şi a ne spăla hainele.

    Într-o noapte, în subsol, cu o singură lumânare pe etajeră, am auzit focuri ale apărării antiaeriene şi apoi o explozie groaznică ce a zguduit clădirea ca niciodată până atunci. Apoi o altă explozie… şi încă una – o rafală adevărată. Printr-un geam de la primul etaj, am văzut foc de cealaltă parte a râului, la un kilometru şi ceva depărtare de campus, unde erau uriaşe depozite de petrol. Focul lumina cerul şi din nou s-au auzit sirenele. Vâjâitul avionului s-a pierdut în noapte.

    M-am întors în încăperea de la subsol. M-am uitat la fetiţă; încă dormea, cu un zâmbet nevinovat şi blajin pe faţă. Eu am început să tremur de frică. Am încercat să nu mă mai gândesc la rău. M-am uitat din nou la copil şi am zis: „Doamne, dă-mi linişte! Dă-mi încrederea şi siguranţa pe care le are acest copil!”

    Brusc, gândurile au încetat să-mi mai bântuie mintea, respiraţia s-a domolit, iar mintea mi s-a îndreptat spre textul de azi. Fetiţa s-a întins şi a continuat să doarmă liniştită. Din acel moment, asemenea bebeluşului meu, am fost liniştită şi m-am simţit în siguranţă datorită lui Dumnezeu, care este singurul care ne poate da pacea care ne depăşeşte toate aşteptările. Pacea Lui nu este aşa cum este pacea omenească, pentru că El este chiar pacea. Lumânarea crea umbre pe pereţi, dar nu îmi mai era frică. Am ales să umblu în pace. Mireasma primăverii pătrundea printr-un geam deschis şi am adormit liniştită.

    Aleksandra Tanurdzic

    Aşteptări în linişte - 2017. Din acel moment, asemenea bebeluşului meu, am fost liniştită şi m-am simţit în siguranţă datorită lui Dumnezeu, care este singurul care ne poate da pacea care ne depăşeşte toate aşteptările. Pacea Lui nu este aşa cum este pacea omenească, pentru că El este chiar pacea.
    Ardis Carolyn
    E frumos să împărtășim cu prietenii experiențele vieții, dar și mai frumos este să alegem astăzi să înaintăm împreună cu Dumnezeu. Ardis Carolyn, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Înaintăm împreună” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Un biscuit fără unt

    Ca un biscuit care nu merită să fie mâncat fără unt, tot astfel nicio viață nu merită să fie trăită fără Dumnezeu.

    Crainicul cu clopoțel

    Fiecăruia ni s-au dat daruri pe care să le folosim pentru Domnul. Fiecare dintre noi are nevoie să-și concentreze cele mai importante energii pentru ca darul său să le fie de folos altora. Fie ca Dumnezeu să ne ajute să cercetăm Scripturile și să cerem asistența Duhului Sfânt înainte de a face greșeli.

    Dumnezeu l-a folosit pe soțul meu ca să-mi schimbe perspectiva

    Dumnezeu mi-a arătat clar că acea carte nu este despre mine, ci menirea ei este să-i ajute pe mulţi peregrini pe drumul spinos al vieții și să-I aducă Lui slavă. Îi mulțumesc Domnului pentru dragostea Lui necondiționată, pentru favoarea nemeritată și pentru harul Său minunat!

    Salvat de o întâlnire de comitet

    Când ne începem ziua, să ne străduim să-L punem pe Dumnezeu în locul cuvenit. Doar făcând astfel îngerul Domnului își va așeza tabăra în jurul nostru și ne va păzi de orice rău.

    Publicate astăzi

    Porunca a treia

    Atenție, distanțarea dintre noi și Dumnezeu nu apare dintr-odată, ci treptat, pe neobservate și în etape mici, dar repetate. Dacă Îl rechemăm acum în viața noastră, Tatăl ceresc vine fără întârziere sau șovăire.

    Un biscuit fără unt

    Ca un biscuit care nu merită să fie mâncat fără unt, tot astfel nicio viață nu merită să fie trăită fără Dumnezeu.

    Cine înţelege mai bine?

    Dacă ești ispitit să te înfurii, să te enervezi, să îţi piezi cumpătul, să fii scos din sărite, îndepărtează-te cât poţi de repede de un asemenea sentiment. Domnul îţi va da pace şi control de sine, ca să poţi arăta dragoste, apreciere şi admiraţie faţă de alţii. În consecinţă, relaţiile tale vor înflori.

    Mi-ar plăcea ca biserica mea să ierte

    Cere în rugăciune iertare și puterea de a ierta! PROVOCARE: Scrie pe o foaie motivele pentru care nu poți ierta de obicei! Gândeștete la o modalitate de a trece peste acestea și de a te bucura de pacea iertării depline!

    A menny polgárai

    „Azért immár nem vagytok jövevények és zsellérek, hanem polgártársai a szenteknek, és cselédei az Istennek.”...