Apăsată, dar nu zdrobită: bucurie în durere

    În ea voi vă bucuraţi mult, măcar că acum, dacă trebuie, sunteţi întristaţi pentru puţină vreme prin felurite încercări, pentru ca încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere şi care totuşi este încercat prin foc, să aibă ca urmare lauda, slava şi cinstea la arătarea lui Isus Hristos. 1 Petru 1:6,7

    În timp ce adunam frunze de ardei pentru supa de pui, am observat împreună cu sora mea că plantele erau aplecate, încărcate de rod. Am fost surprinse. Firele de ardei nu ne-au dat toată vara atâta rod. Să ne dea acum, când vremea s-a răcit şi iarna bate la uşă? Ce s-a întâmplat?

    „Se întâmplă des la plante. Încearcă să producă atunci când sunt ameninţate”, mi-a explicat sora mea. Ca exemplu, mi-a dat arborele ei nangka (jackfruit tree, engl., arbore tropical, cu fructe foarte mari şi gust dulce-acrişor – n.tr.). Acestuia i-a fost tăiată una dintre rădăcini şi, deşi în trecut fusese modest la producţia de fructe, a început să facă mai multe fructe, mai dulci şi mai suculente decât până atunci.

    N-am mai auzit aşa ceva şi mă uimeşte că plantele şi oamenii nu sunt chiar atât de diferiţi. Imediat ce ne dăm seama că moralitatea şi viaţa ni se vor încheia curând, ne punem pe treabă. Ne reconsiderăm valorile, ne schimbăm priorităţile. Facem o corecţie de traiectorie, de obicei spre o viaţă cu mai mult rost.

    Cel puţin aşa mi s-a întâmplat mie când m-am speriat de diagnosticul de cancer. M-am întrebat: Dacă mor azi, o să-mi mai ducă cineva dorul după şase luni? Amintirile cu mine o să aducă bucurie cuiva? Din nefericire, am recunoscut că viaţa mea se rezumase a grija şi la gândurile îndreptate numai spre mine – eram foarte departe de persoana care credeam şi speram că sunt.

    Deci mie mi-a prins bine mielomul multiplu. Bine spunea un supravieţuitor că viaţa după cancer este ca un film alb-negru devenit la un moment dat color, ca în Vrăjitorul din Oz după scena în care Dorothy şi câinele ei, Toto, au aterizat în Ţara Piticilor, când filmul devine color. Ceea ce fusese o viaţă cu suişuri şi coborâşuri, o viaţă în alb-negru, nici prea-prea, nici foarte-foarte, s-a transformat într-o viaţă plină de culoare de când am aflat diagnosticul. Fiecare rază de soare pare să aducă zâmbete. Ploaia este o melodie pe care o aud doar cei care ştiu să asculte. Zăpada este magică. O adiere de vând este ca un sărut din partea lui Dumnezeu. Primăvara e magnifică, toamna este dragoste pură. Cuvintele din imnuri taie adânc. Dumnezeu a venit mai aproape.

    Acum încerc să privesc şi să ascult cu inima, nu doar cu ochii şi urechile. Încă nu am reuşit pe deplin, dar, cu Dumnezeu, sper să pot aduce mai mult rod, care să fie, cred, mai dulce.

    Ana Teorima Faigao

    Apăsată, dar nu zdrobită: bucurie în durere - 2017. Acum încerc să privesc şi să ascult cu inima, nu doar cu ochii şi urechile. Încă nu am reuşit pe deplin, dar, cu Dumnezeu, sper să pot aduce mai mult rod, care să fie, cred, mai dulce.
    Ardis Carolyn
    E frumos să împărtășim cu prietenii experiențele vieții, dar și mai frumos este să alegem astăzi să înaintăm împreună cu Dumnezeu. Ardis Carolyn, alături de alte femei povestesc despre călătoria lor spirituală în cartea „Înaintăm împreună” - apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Crainicul cu clopoțel

    Fiecăruia ni s-au dat daruri pe care să le folosim pentru Domnul. Fiecare dintre noi are nevoie să-și concentreze cele mai importante energii pentru ca darul său să le fie de folos altora. Fie ca Dumnezeu să ne ajute să cercetăm Scripturile și să cerem asistența Duhului Sfânt înainte de a face greșeli.

    Dumnezeu l-a folosit pe soțul meu ca să-mi schimbe perspectiva

    Dumnezeu mi-a arătat clar că acea carte nu este despre mine, ci menirea ei este să-i ajute pe mulţi peregrini pe drumul spinos al vieții și să-I aducă Lui slavă. Îi mulțumesc Domnului pentru dragostea Lui necondiționată, pentru favoarea nemeritată și pentru harul Său minunat!

    Salvat de o întâlnire de comitet

    Când ne începem ziua, să ne străduim să-L punem pe Dumnezeu în locul cuvenit. Doar făcând astfel îngerul Domnului își va așeza tabăra în jurul nostru și ne va păzi de orice rău.

    Viziunea unei mame

    Nu este ușor să te dai la o parte pentru ca Dumnezeu să-Și poată face lucrarea. A fost nevoie ca El să-mi amintească de mai multe ori acest lucru, pentru a mă elibera de povara pe care nu trebuia să o port.

    Publicate astăzi

    Locul trei pe podium

    Ce exercițiu și ce antrenament ar trebui să facem pentru ca modestia și recunoștința să ne caracterizeze chiar și în momentele noastre de glorie sau de împlinire de orice fel?

    Crainicul cu clopoțel

    Fiecăruia ni s-au dat daruri pe care să le folosim pentru Domnul. Fiecare dintre noi are nevoie să-și concentreze cele mai importante energii pentru ca darul său să le fie de folos altora. Fie ca Dumnezeu să ne ajute să cercetăm Scripturile și să cerem asistența Duhului Sfânt înainte de a face greșeli.

    Răzbunarea nu este a noastră

    Ţi-a greşit cândva cineva? Dacă te gândeşti la răzbunare, ia în considerare ce spune Dumnezeu: „Răzbunarea este a Mea, Eu voi răsplăti.” El nu-ţi cere să te răzbuni, mai degrabă să împlineşti nevoile de bază ale vrăjmaşului tău, după cum te îndrumă textul de astăzi.

    Mi-ar plăcea ca biserica mea să fie… biserică

    Roagă-te pentru spiritul de comunitate din biserica ta! PROVOCARE: Gândește-te la o idee care ar putea îmbunătăți părtășia dintre credincioși și pune-o în aplicare!

    Bizonyosodjunk meg Isten jóságáról!

    „Érezzétek és lássátok meg, hogy jó az Úr! Boldog az az ember, aki Őbenne bízik.”...