Care e deosebirea?

Fraţii mei, să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări, ca unii care ştiţi că încercarea credinţei voastre lucrează răbdare. Dar răbdarea trebuie să-şi facă desăvârşit lucrarea, pentru ca să fiţi desăvârşiţi, întregi şi să nu duceţi lipsă de nimic. Iacov 1: 2-4

Recent, am avut de înfruntat o mare dificultate care m-a întristat. Înlăcrimată, simţeam că toată munca mea asiduă fusese în zadar. Am încercat să sun câteva persoane să mă încurajeze. În sfârşit am găsit o prietenă dragă.

– Nu am nicio bucurie, i-am spus eu printre lacrimi, aşteptând un răspuns empatic. În schimb, ea mi-a pus o întrebare care mi-a generat frustrare. Eu îmi vărsăm sufletul înaintea ei, iar ea m-a întrebat pur şi simplu:

– Dar fericită eşti?

I-am trântit răspunsul că mi se pare că întrebarea ei e sarcastică. Fără să mă aştept să fie atât de meticuloasă în termeni, i-am cerut să-mi răspundă imediat care e diferenţa dintre bucurie şi fericire. Cu calm, mi-a răspuns:

– Bucuria sau lipsa bucuriei este o reacţie emoţională la împrejurări; fericirea este certitudinea de a şti că Dumnezeu deţine controlul asupra împrejurărilor.

Am rămas uimită şi tăcută, în timp ce cuvintele îmi pătrundeau în suflet. Lacrimile mi s-au uscat pe loc, pentru că am început să-mi aduc aminte tot ce Dumnezeu ne-a spus în Cuvântul Său despre fericire şi bucurie. Mi-am amintit cum bunul Dumnezeu ne oferă emoţii să ne exprimăm dezamăgirea, dar cât de atenţi trebuie să fim să nu ne lăsăm emoţiile să umbrească promisiunile Sale! Apoi mi-am dat seama că vrăjmaşul ne vânează emoţiile, pentru că nu se poate atinge de o fericire care este înrădăcinată în credinţă şi în încredere. În definitiv, nu vrăjmaşul ne-a dat fericirea, deci nu el ne-o poate lua. Fericirea vine de la Domnul şi singura modalitate de a o pierde este să uităm puterea bucuriei în Domnul.

Să nu uităm: „Bucuria Domnului va fi tăria voastră” (Neemia 8:10). Când totul în jur este trist, putem să avem încă bucurie şi ne stă la dispoziţie puterea supremă. Sunt multe care ne pot apăsa, dar Psalmul 126, versetul 5, ne promite: „Cei ce seamănă cu lacrimi, vor secera cu cântări de veselie.” Da, poate că plânsul ţine toată noaptea, fără îndoială că dimineaţa vine bucuria (vezi Psalmii 30:5). Sunt sigură că multe dintre noi am udat perna noaptea pentru un copil, un soţ, o situaţie. Slavă Domnului pentru emoţiile care ne ajută să ne eliberăm de durere! Totuşi trebuie să ne regăsim drumul spre speranţa zilei aceleia în care îl vom vedea pe Mântuitorul faţă în faţă. Şi spre fericirea prezentă care vine din certitudinea că Dumnezeu deţine controlul asupra împrejurărilor în care ne aflăm.

Deborah M. Harris

Citește și

Comentariile sunt închise

Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi.

Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile. Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web și a îmbunătăţi experienţa de navigare.
Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. DA, ACCEPT Citește mai mult

Do NOT follow this link or you will be banned from the site!